Un raport recent al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) avertizează că până în 2030, regiunea europeană ar putea înregistra un deficit de aproape un milion de lucrători din domeniul sănătății, cu un trend îngrijorător de migrație a personalului medical din est și sud către țările occidentale.
Criza de personal medical se accentuează
În ultimele decenii, numărul medicilor și asistenților medicali formați în afara țărilor în care lucrează a crescut semnificativ. Potrivit datelor furnizate de OMS, între 2014 și 2023, numărul medicilor instruiți în alte țări a crescut cu 58%, iar numărul asistenților medicali cu 67%. Această creștere reflectă o dependență crescută de personalul medical din luar de granițe, iar acest lucru este îngrijorător pentru sistemele de sănătate ale mai multor state europene.
Principala cauză a acestei crize este îmbătrânirea populației și lipsa forței de muncă în sistemele de sănătate. Germania și Marea Britanie sunt țările care au absorbit cea mai mare parte a acestui flux de personal medical străin, angajând un număr semnificativ de profesioniști globali. Aceasta a dus la pierderi mari pentru țări precum România sau Croația, care sunt afectate de migrarea medicilor tineri activi către alte state europene.
- În 2023, aproximativ 60% dintre noii medici și 72% dintre noile asistente medicale din Europa au fost formați în afara țării în care lucrează.
- Un alt aspect alarmant este că în unele state europene, peste 40% dintre medici au vârsta de peste 55 de ani și sunt aproape de pensionare.
Aceste date scot în evidență o presiune tot mai mare asupra sistemelor de sănătate, care trebuie să găsească soluții rapide pentru a acoperi lipsa acută de personal.
De la est la vest: dezechilibre tot mai mari
Migrația personalului medical a creat o diviziune clară între regiunile Europei. Țările din vestul și nordul continentului au început să atragă din ce în ce mai mulți medici și asistenți din sud și est, lăsând spitalele din aceste regiuni cu un deficit și mai mare de specialiști. Raportul OMS subliniază faptul că această tendință accentuează inegalitățile dintre statele europene, ceea ce ridică semne de întrebare asupra capacității acestor sisteme de sănătate de a funcționa eficient.
„Nu este vorba doar despre cifre,” afirmă dr. Natasha Azzopardi-Muscat, șefa echipei de politici sanitare din cadrul OMS Europa. „În spatele fiecărui medic sau asistent care emigrează se află o poveste de ambiție și oportunitate, dar și, adesea, o povară pentru familiile lor și pentru sistemele naționale de sănătate pe care le-au lăsat în urmă.”
Răspunsuri și măsuri propuse
Pentru a aborda aceste provocări, OMS recomandă o planificare mai eficientă a forței de muncă și politici care să țină cont de diversele forme de migrație, cum ar fi relocările pe termen lung, contractele pe termen scurt sau naveta zilnică peste granițe. Printre soluțiile propuse se numără:
- Investiții în formarea și păstrarea personalului medical local, pentru a reduce dependența de angajații din afară.
- Parteneriate între state pentru o distribuție mai echitabilă a resurselor umane din sănătate, astfel încât să nu existe zone defavorizate.
- Programe de sprijin pentru personalul medical care decide să se întoarcă în țara de origine, asigurându-se astfel o răspundere comunitară.
Aceste măsuri ar putea contribui la reducerea acestor dezechilibre și la protejarea sistemelor de sănătate din țările afectate de migrarea profesională.
Presiuni crescânde și perspective pentru viitor
Dacă tendințele actuale se mențin, presiunea pentru recrutarea internațională va continua să crească. Nevoia stringentă de personal medical este alimentată atât de îmbătrânirea populației, cât și de pensionările masive din domeniu. Mai multe țări europene au început deja să implementeze strategii prin care să atragă înapoi medicii plecați sau să ofere stimulente celor care aleg să rămână în țările lor de origine.
„Migrația lucrătorilor din domeniul sănătății este o realitate pe piața muncii interconectate din Europa și trebuie gestionată cu mai multă eficiență și durabilitate,” afirmă Azzopardi-Muscat. Este clar că problema rămâne complexă și necesită o cooperare strânsă între statele membre for a-și asigura funcționarea eficientă a sistemelor medicale.
Fără măsuri eficiente implementate rapid, există un risc crescut ca spitalele să se confrunte cu lipsuri și mai mari de personal, ceea ce ar putea afecta calitatea îngrijirii oferite pacienților. O criză a personalului medical ar putea avea efecte devastatoare asupra sănătății publice.
În anii care urmează, se așteaptă ca dezbaterea privind etica recrutării internaționale și responsabilitatea țărilor dezvoltate față de cele mai puțin dezvoltate să devină tot mai intensă. OMS va continua să monitorizeze evoluția situației, însă deciziile concrete în această direcție aparțin în mod direct fiecărui guvern în parte.
Perspective pentru sistemele de sănătate europene
Europa trebuie să dezvolte strategii durabile pentru a asigura un număr suficient de personal medical bine instruit. Fără acțiuni coordonate, spitalele din multe țări vor risca să se confrunte cu deficiențe semnificative, iar pacienții ar putea avea de suferit din cauza acestei crize continue. Este esențial ca statele să colaboreze pentru a găsi soluții echitabile și eficiente astfel încât accesul la servicii medicale de calitate să fie garantat pentru toți cetățenii europeni.
Colaborarea internațională este cheia pentru a îmbunătăți stabilitatea și echilibrul în sistemele de sănătate din întreaga Europă. Fiecare stat trebuie să recunoască rolul său în contextul global al migrației forțate a personalului medical și să acționeze proactiv pentru a-și proteja sistemele de sănătate interne, precum și pentru a contribui la o distribuție mai echitabilă a resurselor de sănătate pe întreg continentul. Actualele provocări ale sectorului sănătății necesitǎ un răspuns coordonat și un angajament solid din partea tuturor țărilor europene, deoarece sănătatea populației este un bine comun care transcendă granițele naționale.
