Creșterea tehnologiilor anti-dronă în Europa: Inovații, provocări și soluții pentru securitate

Cererea pentru sisteme anti-dronă a crescut semnificativ

Recent, într-o lume în care dronele au devenit tot mai omniprezente, cererea pentru sisteme anti-dronă a crescut semnificativ, în special în Europa. Companii și agenții guvernamentale își concentrează eforturile pe dezvoltarea unor tehnologii capabile să identifice și să neutralizeze amenințările reprezentate de drone. În nordul Danemarcei, compania MyDefence a început să primească tot mai multe solicitări din partea sectorului civil. Dan Hermansen, directorul general al companiei, a declarat: „Am înregistrat o mare creștere a interesului, în special din partea infrastructurii critice, cum ar fi marile companii care doresc să-și protejeze activele.”

Deşi MyDefence a început lucrarea preponderent cu forțele armate, acum compania se extinde spre clienți din domeniul civil, care caută soluții eficiente pentru a-și proteja infrastructura. Dispozitivele dezvoltate de MyDefence sunt capabile să detecteze comunicația între o dronă și operatorul său. Acestea emit un alt semnal radio pe aceeași frecvență, întrerupând astfel conexiunea. Drept rezultat, dronele nu se prăbușesc, ci sunt deviate și aterizează controlat, cu o rată de succes evaluată de Hermansen la 80-90% pentru majoritatea dronelor utilizate astăzi.

Este important de menționat că utilizarea echipamentelor de bruiaj este reglementată strict, iar aceasta este de obicei permisă doar agențiilor de poliție sau organizațiilor de apărare. Această reglementare subliniază importanța unui cadru legal clar, care să asigure atât protejarea societății, cât și siguranța operării dronelor.

Identificarea dronelor: O provocare tehnologică

Identificarea dronelor reprezintă o altă provocare tehnologică acestei industrii în expansiune. Andreas Graae, de la Institutul de Tehnologie Militară al Academiei de Apărare din Danemarca, explică: „Dronele pot varia ca dimensiune, de la cele foarte mici la cele foarte mari, iar materialele din care sunt fabricate, precum plasticul și textilele, le fac greu de detectat prin radare tradiționale.”

Pentru a face față acestor provocări, o serie de tehnologii sunt în curs de dezvoltare. Printre acestea se numără:

• Senzori acustici care pot detecta sunetul specific dronelor, oferind astfel o modalitate alternativă de identificare.
• Camere optice cu rezoluție foarte mare care pot capta detalii esențiale ale dronelor.
• Radare tactice avansate care sunt capabile să diferențieze între o dronă și o pasăre, o provocare frecvent întâlnită în procesul de identificare.

Kasper Hallenborg, de la Institutul Maersk Mc-Kinney Moller din cadrul Universității din Danemarca de Sud, subliniază că, în prima etapă, este esențial să se identifice dronele, iar apoi este necesar un sistem de interceptare eficient.

Inovații accelerate de conflictul din Ucraina

Conflictul din Ucraina a accelerat dezvoltarea tehnologiilor de bruiaj electronic, devenind o practică obișnuită pe front. Graae observă: „Pe fronturile din Ucraina este o continuă blocare a semnalelor. Astfel, forțele ruse și ucrainene au început să utilizeze drone controlate prin cabluri optice sau drone capabile să zboare autonom pe rute preprogramate.”

În acest context, compania suedeză Nordic Air Defence dezvoltă un interceptor de cost redus, care poate lovi drona țintă și o poate doborî. Jens Holzapfel, directorul de business al companiei, a explicat că interceptorul are forma unei rachete și se deplasează extrem de rapid, putând fi fabricat cu ușurință, practic, prin imprimare 3D.

Costurile sunt un alt aspect esențial, iar Mark Rutte, secretarul general al NATO, a declarat recent: „Este inacceptabil să doborâți drone venite cu costuri de o mie sau două mii de dolari cu rachete care se ridică la jumătate de milion sau chiar un milion de dolari.” Acest comentariu reflectă nevoia urgentă de a găsi soluții eficiente din punct de vedere al costurilor, în contextul în care dronele devin din ce în ce mai accesibile.

Graae pune accent pe lecția principală pe care ne-o oferă războiul din Ucraina: „Această situație a generat o întrecere între costurile scăzute necesare pentru atacurile cu drone și cele ridicate pentru apărare.” Holzapfel completează, spunând că pe măsură ce dronele devin mai ieftine, este crucial ca apărătorii să dezvolte soluții de apărare la fel de accesibile.

Soluții pentru mediul civil și nevoia de reglementare

În mediul civil, doborârea dronelor poate prezenta riscuri semnificative. Hallenborg atrage atenția asupra potențialului de a provoca accidente din cauza căderii componentelor sau a combustibilului inflamabil. „Trebuie să asigurăm că interceptările se fac în zone mai sigure, pentru a evita incidentele”, a recomandat el.

Detectarea timpurie a dronelor este un alt aspect pe care Hallenborg îl consideră esențial. În plus, el sugerează utilizarea plaselor pentru prinderea dronelor, precum și dezvoltarea de lasere accesibile ca metode alternative de neutralizare.

Tehnologiile de tip „soft-kill”, care includ hackingul sistemelor drone, sunt o altă opțiune promițătoare. Graae afirmă că această metodă este mai sigură, deoarece permite utilizatorului să controleze efectiv aterizarea dronei.

Hallenborg consideră că este urgentă implementarea unui sistem modern de management al traficului aerian pentru drone, care să includă plăcuțe electronice și posibilitatea de a înregistra zborurile în avans. „Astfel, am putea identifica rapid ce drone au dreptul să fie în aer și care nu”, spune el. Acest sistem ar reduce presiunea asupra poliției, care se confruntă cu un număr crescut de apeluri din partea cetățenilor ce semnalează dronele observate.

Perspective pentru viitorul combaterii dronelor

Interesul pentru soluții anti-dronă se extinde și în sectorul civil, inclusiv în domenii precum transportul maritim, industria petrolieră și sectorul offshore. Holzapfel subliniază provocarea de a găsi un echilibru între costuri și eficiență, având în vedere că tehnologiile de atac devin din ce în ce mai accesibile.

Pe măsură ce numărul dronelor crește, tehnologia de combatere trebuie să evolueze rapid. Aceasta ar putea combina metodele clasice de bruiaj cu soluții moderne, precum inteligența artificială și sistemele avansate de identificare electronică.

Investițiile în sisteme anti-dronă sunt pe un trend ascendent în întreaga Europă. Suedia a alocat recent un buget de peste 275 de milioane de lire sterline pentru dezvoltarea de tehnologii de detectare, bruiaj și neutralizare a dronelor, inclusiv drone vânătoare. Tot mai multe țări europene se confruntă cu incidente legate de drone neautorizate, ceea ce determină autoritățile să caute soluții eficiente și sigure atât pentru sectorul militar, cât și pentru cel civil.

Acest context subliniază importanța colaborării internaționale pentru dezvoltarea unor standarde și protocoale comune în domeniul tehnologiilor anti-dronă, care să răspundă nevoilor emergente ale societăților moderne.