Mulți oameni evită cartofii, pastele sau orezul de teamă că aduc kilograme în plus. Mihaela Bilic, medic nutriționist, arată însă că modul de preparare poate schimba efectul acestor alimente. Nu este vorba despre o dietă strictă, ci despre un pas simplu: după fierbere, ele trebuie lăsate să se răcească.
Explicația ține de amidonul rezistent. Acesta se găsește în banane verzi și apare și în cartofi, orez sau paste după ce au fost fierte și apoi răcite. Față de varianta consumată caldă, alimentele reci îngrașă mai puțin, deoarece prin răcire amidonul se recristalizează și devine rezistent la digestie. În același timp, are efect prebiotic.
Asta înseamnă că preparate foarte obișnuite, precum salata orientală, orezul de la sushi sau salata de paste, pot avea un dublu avantaj. Pe de o parte, rămân alimente familiare, pe de altă parte contribuie la hrănirea bacteriilor benefice din intestin. Mihaela Bilic a explicat pe Facebook: „Ce au în comun salata orientală, orezul de la sushi și salata de paste? Amidon rezistent, adică o formă de carbohidrat cu care se hrănesc bacteriile benefice din intestin. Amidon rezistent găsim în bananele verzi și în cartofi, paste făinoase sau orez, care după ce au fost fierte sunt lăsate să se răcească”.
Potrivit Revistaioana, efectul nu este doar legat de digestie, ci și de aportul caloric. Mihaela Bilic explică foarte clar mecanismul: „Prin răcire, amidonul se recristalizează și se transformă într-o substanță rezistentă la digestie. Deci, salata orientală și orezul de la sushi îngrașă mai puțin și au efect prebiotic”. Ideea principală este că nu toți carbohidrații se comportă la fel în organism, iar felul în care sunt gătiți poate face diferența.
Medicul nutriționist a explicat și ce înseamnă prebioticele. „Ce înseamnă prebiotice? Sunt glucide cu lanț scurt cunoscute sub numele de fibre alimentare, o categorie de carbohidrați pe care nu îi putem digera, dar care hrănesc bacteriile benefice din intestin. Microbiota se hrănește cu liliacee și asteracee. Prazul și sparanghelul sunt liliacee, iar andivele și anghinarea sunt asteracee. Și alcoolii de zahăr de tipul xylitol, din guma de mestecat, au efect prebiotic”.
În aceeași explicație, Mihaela Bilic atrage atenția că multe dintre alimentele evitate în diete sunt, de fapt, utile microbiotei: „Alimente pe care nu le putem digera, dar ajung în colon unde sunt fermentate și descompuse de flora microbiană. Bacteriile benefice din intestin ‘se hrănesc’ cu fibre și carbohidrați, adică fix ce evităm noi în dietă de frică să nu ne îngrășăm! Nu toate fibrele au efect prebiotic și nu toți carbohidrații îngrașă! Aflați ce să mâncați ca să fie bine și pentru siluetă și pentru microbiotă!”.
Informațiile prezentate nu precizează cantități recomandate, timpul exact de răcire sau eventuale efecte secundare. Ce este precizat clar este mecanismul: prin răcire, amidonul devine rezistent la digestie, are efect prebiotic, iar cartofii, orezul și pastele consumate reci îngrașă mai puțin decât atunci când sunt mâncate calde.
