Președintele SUA Donald Trump a amenințat Iranul cu distrugerea unei întregi civilizații dacă Teheranul nu acceptă un acord. Avertismentul a fost lansat pe platforma Truth Social, cu câteva ore înainte de expirarea unui ultimatum impus de SUA, potrivit News24.
Amenințarea directă a Președintelui Trump
Într-o postare care a generat imediat controverse, Președintele SUA Donald Trump a scris cuvinte dure. „O civilizație întreagă va muri în seara asta, pentru a nu mai fi adusă niciodată înapoi”, a transmis Trump. El a continuat pe un ton similar: „Nu vreau să se întâmple asta, dar probabil se va întâmpla”.
Președintele Trump a adăugat: „Totuși, acum că avem o Schimbare de Regim Completă și Totală, unde prevalează minți diferite, mai inteligente și mai puțin radicalizate, poate se poate întâmpla ceva revoluționar de minunat, CINE ȘTIE?”. Postarea a fost interpretată de mulți ca o amenințare cu un genocid împotriva unei țări cu 93 de milioane de locuitori.
Reacții internaționale la amenințare
Un purtător de cuvânt al premierului britanic, Sir Keir Starmer, a declarat că guvernul de la Londra „a fost clar că acesta nu este războiul nostru și că poziția noastră este foarte mult axată pe dezescaladare”. Întrebat dacă Marea Britanie consideră că atacurile asupra podurilor și centralelor electrice din Iran ar încălca dreptul internațional, purtătorul de cuvânt a răspuns: „Nu voi comenta și nu voi oferi un comentariu continuu asupra operațiunilor aliaților noștri”.
Ed Davey, liderul liberal-democrat, i-a cerut lui Sir Keir să retragă accesul SUA la bazele aeriene britanice pentru a preveni ca Marea Britanie să devină complice la crime de război. Zack Polanski, liderul Partidului Verde, a cerut acțiuni mai ferme împotriva a ceea ce a numit „o amenințare de genocid din partea presupusului nostru aliat”.
Nigel Farage, liderul Reform și un vechi aliat al Președintelui SUA Donald Trump, a descris avertismentul drept „mult prea departe”. „Sunt destul de șocat doar să aud asta. Este exagerat în toate modurile posibile”, a spus Farage.
Intensificarea operațiunilor militare americane
Războiul din Orientul Mijlociu a intrat deja în a șasea săptămână, iar prețul petrolului continuă să crească pe fondul blocadei din Strâmtoarea Ormuz. Aceasta este o rută vitală de transport prin care trece o cincime din petrolul și gazele lumii.
În acest context, SUA și-au intensificat operațiunile militare în regiune. Peste 50 de ținte militare au fost lovite marți pe insula Kharg, principalul centru de export de petrol al Iranului, care gestionează peste 90% din exporturile de țiței ale țării. Atacurile vin după ce Președintele Trump a amenințat că va anihila și decima infrastructura civilă a țării, inclusiv toate facilitățile energetice.
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a răspuns prompt, afirmând că, „dacă SUA vor trece liniile roșii, răspunsul Teheranului se va extinde dincolo de regiune”. „Reținerea s-a terminat”, au transmis aceștia într-o declarație. În paralel, Israelul i-a avertizat pe iranieni să stea departe de trenuri și căi ferate, lansând o serie de atacuri asupra legăturilor de transport ale țării.
Reacții în politica americană
Amenințările Președintelui SUA Donald Trump au provocat o furtună politică și la Washington. Chuck Schumer, liderul minorității din Senatul SUA, a declarat: „Aceasta este o persoană extrem de bolnavă. Fiecare republican care refuză să ni se alăture în a vota împotriva acestui război nejustificat al alegerii poartă responsabilitatea pentru fiecare consecință a oricărei nenorociri ar fi aceasta”.
Chiar și Marjorie Taylor Greene, o fostă aliată a Președintelui Trump, a cerut înlăturarea acestuia din funcție. „Nicio singură bombă nu a căzut peste America”, a postat ea pe rețelele sociale. „Nu putem ucide o întreagă civilizație. Aceasta este răutate și nebunie”.
Joe Kent, fostul șef al contraterorismului sub Trump, care a demisionat luna trecută în semn de protest, a avertizat că amenințările sporesc pericolul pentru americanii de rând. „Trump crede că amenință Iranul cu distrugerea, dar America este cea care se află acum în pericol”, a scris Kent pe X.
Apărarea Casei Albe
Într-o încercare de a calma spiritele, Anna Kelly, purtător de cuvânt al Casei Albe, a apărat comentariile președintelui. Ea a subliniat că „regimul iranian a comis abuzuri flagrante ale drepturilor omului împotriva propriilor cetățeni timp de 47 de ani, tocmai a ucis zeci de mii de protestatari în ianuarie și a vizat fără discriminare civili din întreaga regiune”.
Kelly a adăugat că președintele „va fi întotdeauna alături de civilii nevinovați, anihilându-i în același timp pe teroriștii responsabili de amenințarea țării noastre și a întregii lumi cu o armă nucleară”. Potrivit ei, „o distrugere mai mare poate fi evitată dacă regimul înțelege seriozitatea acestui moment și încheie un acord cu Statele Unite”.
În ciuda retoricii incendiare, publicația Tehran Times a raportat că canalele de comunicare ale Iranului cu SUA nu au fost închise, iar canalele diplomatice și indirecte rămân deschise.
Contextul relațiilor tensionate dintre SUA și Iran
Relațiile dintre Statele Unite și Iran au fost tensionate de zeci de ani, marcate de divergențe profunde în ceea ce privește politica regională, programul nuclear iranian și sprijinul Teheranului pentru grupări armate din Orientul Mijlociu. Acordul nuclear iranian din 2015, semnat de Iran și marile puteri, inclusiv SUA, a fost menit să limiteze programul nuclear iranian în schimbul ridicării sancțiunilor economice. Cu toate acestea, Președintele SUA Donald Trump a retras SUA din acord în 2018 și a reimpus sancțiuni severe Iranului, ceea ce a dus la o escaladare a tensiunilor.
Administrația Trump a acuzat Iranul de destabilizarea regiunii prin sprijinirea unor grupări precum Hezbollah în Liban și Houthi în Yemen, precum și de implicare în atacuri asupra navelor petroliere din Golful Persic. Iranul a negat aceste acuzații și a acuzat SUA de ingerințe în afacerile sale interne.
În ianuarie 2020, tensiunile au atins un punct culminant după ce SUA l-au asasinat pe generalul iranian Qassem Soleimani într-un atac cu dronă în Irak. Iranul a răspuns lansând rachete asupra unor baze militare americane din Irak. De atunci, cele două țări au evitat un conflict direct, dar tensiunile au rămas ridicate.
