Un sistem fotovoltaic de 5 kW, suficient pentru o casă de circa 100 mp, costă între 25.000 și 35.000 de lei. La acest nivel de preț, achiziția începe să fie făcută și fără ajutor de la stat, pe fondul ieftinirii echipamentelor și al prețurilor instabile la energia electrică.
Față de anii 2022-2023, panourile și componentele s-au ieftinit semnificativ. Cauza este supraproducția globală, în special în China. Pentru o gospodărie, schimbarea mută decizia din zona așteptării unei subvenții către o investiție făcută direct, cu două mize clare: facturi mai mici și mai mult control asupra consumului propriu.
Contextul s-a modificat după 1 iulie 2025, când s-a încheiat schema de plafonare a prețului la energie electrică. În ultimii ani, piața energiei a trecut prin episoade de volatilitate care au dus la plafonare pentru consumatorii casnici și pentru companii. Eliminarea treptată a acestei protecții a readus în centru costul energiei cumpărate din rețea. Pentru cine își calculează bugetul casei, diferența este simplă: producția proprie din timpul zilei devine mai valoroasă când prețul din rețea nu mai este protejat de aceeași schemă.
Producția proprie a devenit mai atractivă și dintr-un alt motiv. România vinde ieftin electricitate în timpul zilei, când producția solară este la vârf, și cumpără scump seara, când consumul crește. Fenomenul este cunoscut drept „curba de rață” și arată dezechilibrul dintre orele în care sistemele solare produc cel mai mult și orele în care cererea este cea mai mare.
Piața a trecut între timp de faza de nișă. La începutul lui 2026, România depășise 300.000 de prosumatori, cu o capacitate instalată rezidențială de 3,3-3,4 GW, conform raportului ANRE pentru trimestrul I 2026. Asta înseamnă că numărul gospodăriilor care își produc o parte din curent a ajuns la un nivel care începe să conteze și în sistemul energetic, nu doar în bugetul unei singure familii. Tot mai mulți proprietari merg înainte cu investiția fără să mai aștepte un nou ajutor public, arată News24.
Calculul pornește de la costul real al sistemului: 25.000-35.000 de lei pentru 5 kW, în cazul unei locuințe de circa 100 mp. În aceste condiții, decizia nu mai stă doar într-o eventuală subvenție, ci și în durata lungă de utilizare a echipamentului și în protecția față de oscilațiile de preț din rețea. Pentru un proprietar, asta înseamnă să compare suma plătită acum cu economiile pe termen lung și cu reducerea dependenței de tarifele externe.
Panourile solare moderne vin cu o garanție de performanță de 25 de ani la minimum 80% din capacitatea inițială. Concret, sistemul este gândit să producă pe termen lung, chiar dacă randamentul scade treptat în timp. Investiția nu se consumă într-un interval scurt, iar acest detaliu cântărește în calculul unei familii care vrea stabilitate în costurile cu energia.
Termenele care contează pentru clădirile noi
Presiunea nu vine doar din prețul energiei, ci și din regulile europene care se apropie pentru clădirile noi. O directivă europeană impune instalarea de sisteme solare pe clădirile publice și nerezidențiale noi, cu suprafață de peste 250 mp, până la 31 decembrie 2026. Pentru clădirile rezidențiale noi, termenul este 31 decembrie 2029.
Pentru segmentul construcțiilor noi, panourile nu mai sunt doar o opțiune de eficiență, ci intră treptat în categoria dotărilor care vor veni odată cu proiectul. Pe piața rezidențială, efectul este dublu: proprietarii existenți își fac acum calcule de cost și autonomie, iar dezvoltările noi se aliniază din timp la o obligație care are deja termen clar în calendarul european.
