Banca Asiatică de Dezvoltare a anunțat un plan colosal de investiții de aproape 65 de miliarde de euro pentru regiunea Asia-Pacific. Fondurile vizează proiecte de anvergură în energie, infrastructură digitală și conectivitate transfrontalieră, cu un impact ce se va resimți la nivel global, inclusiv în țara noastră.
Rețele interconectate într-o lume fragmentată
Anunțul a fost făcut în cadrul celei de-a 59-a Reuniuni Anuale din Samarkand, Uzbekistan, unde peste 4.000 de delegați din peste 100 de țări au dezbătut viitorul economic. Tema centrală a fost „Răscrucea dezvoltării: Promovarea unui viitor conectat”. Și nu e de mirare, având în vedere contextul marcat de o creștere economică mai lentă și costuri tot mai mari.
Masato Kanda, președintele instituției financiare, a subliniat urgența momentului. „Deciziile pe care le luăm la această nouă răscruce vor asigura viitorul pentru generația următoare”, a declarat oficialul. El a avertizat clar că vechile strategii nu mai sunt de actualitate. „În acest mediu fragmentat, răspunsurile tradiționale și izolate de dezvoltare vor eșua. Pentru a supraviețui și a prospera în această nouă eră, trebuie să construim sisteme profund conectate și reziliente.”
Miliarde pentru energie și conectivitate
Grosul finanțării, adică 46 de miliarde de euro, se îndreaptă către un proiect gigantic: o rețea electrică pan-asiatică (Pan-Asia Power Grid). Scopul este conectarea sistemelor de energie regenerabilă peste granițe și extinderea capacității de transport. Se estimează că demersul ar putea interconecta până la 20 de gigawați de energie regenerabilă și ar adăuga 22.000 de kilometri la rețelele de transport, asigurând acces la energie pentru circa 200 de milioane de oameni până în 2035.
Iar aici intervine o paralelă interesantă pentru piața locală, după cum notează Financiarul într-o analiză recentă. Când marile economii asiatice pompează capital masiv în rețele electrice, presiunea pe lanțurile globale de aprovizionare cu echipamente energetice crește. Cum vine asta? Companiile din România care instalează parcuri fotovoltaice vor resimți, cel mai probabil, această dinamică direct în costurile de import pentru panouri solare și transformatoare.
Alte 18,2 miliarde de euro sunt direcționate către infrastructura digitală transfrontalieră. E drept că aceste investiții promit să reducă drastic costurile de conectivitate în zonele îndepărtate. „Energia și accesul digital vor defini dezvoltarea regională”, a precizat Kanda.
Inflația și programele de cooperare
Dincolo de cifrele uriașe, s-au aprobat și situațiile financiare, care includ o alocare a venitului net de 1,34 miliarde de euro pentru rezerve și răspuns la dezastre. Pentru anul 2025, banca a raportat un sprijin de aproape 40 de miliarde de euro destinat regiunii asiatice.
V-ați gândit vreodată cum o inflație de peste 5% într-o regiune care produce jumătate din bunurile lumii ajunge să dicteze costurile de import pentru companiile europene?
Creșterea în Asia în curs de dezvoltare este prognozată la 4,7% în 2026, numai că inflația este proiectată să atingă 5,2%. Până la urmă, piețele funcționează ca niște vase comunicante. Pe acest fond, Uzbekistanul, țara gazdă, își extinde masiv colaborarea cu instituția, portofoliul de proiecte apropiindu-se de 15 miliarde de euro. S-au semnat deja acorduri pentru modernizarea a 200 de școli (un program de 92 de milioane de euro pentru educație STEM) și o inițiativă de 275 de milioane de euro pentru incluziune financiară.
Coridoare de transport și inițiative verzi
Președintele uzbec Shavkat Mirziyoyev a confirmat semnarea unui program de cooperare de 11 miliarde de euro. „Am identificat planuri clare pentru a ne extinde și mai mult cooperarea strânsă cu Banca Asiatică de Dezvoltare în domenii cheie precum reducerea sărăciei, dezvoltarea capitalului uman și infrastructura modernă”, a explicat șeful statului.
Acesta a punctat și contextul global dificil. „În lumea turbulentă de astăzi, în care economia globală trece prin schimbări complexe și noile tehnologii avansează rapid, timpul însuși ne cere să introducem noi mecanisme și abordări eficiente împreună cu Banca”.
Dar propunerile au mers și mai departe. „Propunem dezvoltarea unui program dedicat sub egida Băncii Asiatice de Dezvoltare pentru a extinde inteligența artificială în țările în curs de dezvoltare”, a cerut Mirziyoyev. Pe partea de transport, calea ferată China-Kârgâzstan-Uzbekistan a fost evidențiată ca un proiect strategic, capabil să reducă timpii de livrare la aproximativ 10 zile și să transporte până la 15 milioane de tone de marfă anual. Discuțiile au atins și politicile climatice, fiind menționat programul local „Yashil Makon”, care prevede plantarea a 200 de milioane de copaci în fiecare an și care ar putea fi extins la nivel regional sub denumirea „Centura Verde a Asiei Centrale”.
