Alergiile de primăvară își fac simțită prezența mai devreme anul acesta. Trei zone din România sunt sub cod galben din cauza polenului de mesteacăn și arin, potrivit Revista Ioana. Finalul lunii februarie se transformă astfel într-o perioadă dificilă pentru persoanele alergice.
Alergiile, tot mai agresive din cauza schimbărilor climatice
Fenomenul nu este întâmplător. Sezoanele alergice devin tot mai timpurii, mai lungi și mai agresive. La nivel global, alergiile afectează deja un sfert din populație.
Creșterea temperaturilor globale este principalul factor care determină apariția mai rapidă a alergiilor. Specialiștii avertizează că o încălzire globală chiar și de 1,5 grade Celsius are consecințe majore asupra sănătății, inclusiv o creștere a bolilor alergice, atât ca număr de cazuri, cât și ca severitate.
Temperaturile ridicate accelerează înflorirea copacilor și prelungesc sezoanele de polenizare. Unele studii arată că sezonul de polenizare pentru anumite specii s-a extins deja cu până la 25 de zile.
Modelele climatice indică o situație și mai gravă. În viitor, sezonul ar putea începe cu 40 de zile mai devreme și s-ar putea prelungi cu încă 15 zile.
Nivelurile ridicate de dioxid de carbon din atmosferă stimulează plantele să producă mai mult polen. Experimentele au arătat că ambrozia, de exemplu, produce cu 60% mai mult polen în condiții de CO2 dublat.
Mai mult, polenul devine mai alergenic. Cercetările au demonstrat că temperaturile crescute și dioxidul de carbon modifică structura moleculară a proteinelor din polen, amplificând potențialul de a declanșa reacții severe. În cazul stejarului, s-au raportat creșteri de până la 12% ale conținutului de alergeni.
Cum reacționează organismul alergic la polen
Polenul este un praf fin esențial pentru reproducerea plantelor. Pentru majoritatea oamenilor, este inofensiv. La persoanele alergice, însă, sistemul imunitar îl percepe ca pe un invadator periculos și lansează un atac.
Corpul eliberează histamină, o substanță chimică menită să anihileze presupusul pericol. Histamina este responsabilă pentru simptomele neplăcute: strănut, ochi înlăcrimați, nas care curge sau se înfundă. Este ținta principală a majorității medicamentelor antialergice.
Principalii vinovați pentru alergiile de primăvară sunt copacii. Mesteacănul și arinul, aflați acum sub alertă, sunt printre primii care înfloresc, urmați de ulm, arțar, plop sau nuc.
Polenul de la florile colorate rareori provoacă alergii. Pericolul vine de la polenul mic, ușor, purtat de vânt pe distanțe mari, care ajunge cu ușurință în nas, ochi și plămâni.
Cum deosebim alergia de răceală?
Simptomele unei alergii sezoniere pot fi ușor confundate cu cele ale unei răceli, mai ales la copii. Există însă câteva indicii clare.
O răceală este adesea însoțită de febră, dureri musculare sau o stare generală de rău, simptome care lipsesc în cazul alergiei. În schimb, mâncărimea intensă la nivelul ochilor, nasului și gâtului este un semn distinctiv al unei reacții alergice.
Un alt semn revelator, în special la copii, este frecarea constantă a feței. Medicii observă chiar apariția unei linii fine, orizontale, pe nas, cauzată de gestul repetat de a-l împinge în sus cu palma.
Alergiile sezoniere pot debuta încă de la vârsta de 2 ani, dar mulți adulți dezvoltă simptome pentru prima dată mai târziu în viață. Factorii pot fi multipli, de la predispoziția genetică la schimbări ale stilului de viață și mutarea în mediul urban, unde poluarea agravează situația.
Poluanții precum particulele fine (PM2.5) sau dioxidul de azot lezează căile respiratorii și permit alergenilor să pătrundă mai ușor în organism.
Ghid de supraviețuire pentru alergici
Gestionarea alergiilor se bazează pe trei piloni: evitarea alergenului, tratamentul medicamentos și, în cazuri severe, imunoterapia.
Medicii recomandă să se acționeze preventiv. Ideal ar fi ca medicația pentru alergii să fie începută cu câteva săptămâni înainte de debutul sezonului polinic. Antihistaminicele și spray-urile nazale cu corticosteroizi sunt mult mai eficiente dacă sunt administrate preventiv, înainte ca simptomele să devină severe și greu de controlat.
Pentru soluții pe termen lung, imunoterapia (fie prin injecții, fie prin tablete sublinguale) poate reeduca sistemul imunitar să nu mai reacționeze la polen. Acest tratament trebuie însă început cu circa 12 săptămâni înainte de sezonul de vârf.
Strategii de zi cu zi pentru a reduce expunerea la polen
Câteva obiceiuri simple pot reduce semnificativ expunerea la polen:
- Planifică-ți ieșirile: Concentrația de polen este maximă dimineața, între orele 5 și 10. Evită pe cât posibil activitățile în aer liber în acest interval. Zilele calde, uscate și cu vânt sunt cele mai periculoase.
- Creează o barieră fizică: Ochelarii de soare protejează ochii, iar o mască de protecție poate fi utilă dacă trebuie să tunzi gazonul sau să lucrezi în grădină.
- Baricadează casa și mașina: Ține ferestrele închise și folosește aerul condiționat, atât acasă, cât și în mașină. Recircularea aerului în mașină timp de 10 minute înainte de a pleca la drum poate reduce considerabil cantitatea de polen din habitaclu.
- Fă un duș seara: Un duș înainte de culcare îndepărtează particulele de polen de pe piele și păr, prevenind transferul lor pe pernă și inhalarea pe timpul nopții.
- Folosește soluții saline: Clătirea nasului cu o soluție salină ajută la eliminarea mecanică a alergenilor și la calmarea congestiei.
Dacă simptomele persistă, consultarea unui medic alergolog este esențială. Doar un specialist poate stabili, în urma unor teste specifice, care este exact alergenul responsabil și care este cel mai potrivit plan de tratament, conform ghidurilor medicale publicate de autoritățile de sănătate publică.
Viitorul nu sună optimist, cu fenomene meteo extreme precum astmul indus de furtuni devenind mai frecvente, dar informarea și măsurile preventive rămân cele mai bune arme în lupta cu alergiile de sezon.
