Peste șase ore pe zi pe rețelele sociale dublează anxietatea și triplează riscul de ideație suicidară la adolescenți

Peste șase ore pe zi pe rețelele sociale dublează anxietatea și triplează riscul de ideație suicidară la adolescenți

Adolescenții care petrec peste șase ore pe zi pe rețelele sociale au de două ori mai multă anxietate și de trei ori mai mare riscul de ideație suicidară față de cei care stau sub o oră zilnic. Concluzia apare într-o cercetare publicată în revista „Pediatrics Open Science”, coordonată de cercetători de la UTHealth Houston.

În studiu au fost incluși 1.066 de tineri. Datele au fost colectate prin sondaje anuale între 2018 și 2025, iar vârsta medie la începutul urmăririi a fost de 12 ani. Pragul care s-a evidențiat în rezultate este cel de peste șase ore pe zi, raportat la grupul care folosește rețelele sociale sub o oră pe zi.

Peste 17% dintre tinerii incluși în cercetare au declarat că folosesc rețelele sociale șase ore sau mai mult în fiecare zi. Rezultatul arată că nu este vorba despre un comportament izolat. În același timp, studiul indică o legătură măsurată între numărul de ore petrecute online și starea adolescenților.

Jeff Temple, profesor și decan asociat pentru cercetare clinică la UTHealth Houston School of Behavioral Health Sciences, a explicat unul dintre mecanismele care pot sta în spatele acestei asocieri. „Oamenii postează de obicei doar lucrurile bune pe social media, așa că ei văd doar această viață fericită în care totul este perfect și astfel ne comparăm cu alții.” El a adăugat că o altă explicație posibilă este lipsa timpului petrecut în afara platformelor: „Ar putea fi și faptul că, deoarece petrec atât de mult timp pe rețelele sociale, nu mai petrec timp în lumea reală, obținând lucrurile pro-sociale tipice care ne fac fericiți și mai puțin anxioși.”

Potrivit Bravonet, fetele au raportat niveluri mai ridicate de folosire a rețelelor sociale decât băieții. În cazul lor, asocierea dintre social media și anxietate apare mai pronunțată. Studiul nu îi exclude pe băieți din această ecuație, dar semnalul este mai puternic la fete.

Comparația centrală din cercetare este între adolescenții care depășesc frecvent șase ore pe zi și cei care stau sub o oră. Studiul nu pune accentul pe raportarea la două sau trei ore pe zi, ci pe diferența dintre aceste două capete ale utilizării. Acesta este și reperul care iese cel mai clar în evidență în interpretarea rezultatelor.

Jeff Temple a spus că este ușor să fie învinovățite telefoanele, dar a subliniat că „fără studii, este doar o opinie”. El a arătat că abia după ce problema este înțeleasă și recunoscută pot fi căutate răspunsuri la întrebări esențiale, fie pentru a-i determina pe oameni să folosească mai puțin rețelele sociale, fie pentru a face social media „mai puțin susceptibilă să contribuie la o sănătate mintală precară”.

Cercetarea nu stabilește un număr de ore care să poată fi considerat sigur și nici nu propune măsuri concrete pentru părinți. În schimb, indică limpede ce merită urmărit mai întâi: timpul zilnic petrecut pe rețelele sociale și schimbările din starea adolescentului atunci când activitatea online ajunge să ocupe o mare parte din zi.