Perioadele lungi de stat jos, fără întrerupere, pot conta mai mult decât pare la prima vedere. Un studiu arată că episoadele de cel puțin 30 de minute petrecute așezat sunt asociate cu un risc mai mare de deces cauzat de cancer. În schimb, persoanele care se ridică regulat, chiar și doar pentru a sta puțin în picioare sau pentru a face câțiva pași, au avut un risc mai mic.
Un detaliu important este că doi oameni pot petrece același număr total de ore pe scaun într-o zi, dar cel care își întrerupe mai des sedentarismul ar putea avea un rezultat mai bun. Totuși, cercetarea nu spune că statul pe scaun provoacă direct cancer. Este vorba despre o asociere, nu despre o relație de cauzalitate demonstrată.
Mesajul practic al studiului este simplu și ușor de aplicat în rutina zilnică. Recomandarea principală este să te ridici și să te miști timp de un minut sau două la fiecare 20-30 de minute. Nu este nevoie de exerciții complicate. Pot intra aici mersul după o băutură, câțiva pași prin casă, statul în picioare în timpul unui apel telefonic sau o scurtă deplasare până la imprimantă.
Pentru cei care lucrează la birou, aceste pauze pot fi legate de gesturi obișnuite, cum ar fi finalizarea unui mail mai lung, un apel primit sau umplerea sticlei cu apă. Pentru cei care lucrează de acasă, o pauză de un minut pentru un tur al camerei poate fi suficientă. Potrivit Lyla, unele relatări au pus accent pe o reducere de 20% a riscului de deces din cauza cancerului. Cercetătorii explică însă că este vorba despre o diferență relativă. În exemplul oferit de ei, asta ar însemna o scădere de la aproximativ cinci la patru decese la 100 de persoane.
Studiul nu trebuie privit ca un motiv de panică. El nu spune că o perioadă aglomerată, în care ai stat mult jos, produce un efect ireparabil. Semnalul transmis este altul: dacă acest tipar se repetă și include perioade lungi și neîntrerupte de ședere, merită să fie corectat prin pauze scurte și dese.
Cercetătorii au încercat să reducă și riscul unei interpretări greșite, în care unele persoane să fi stat mai mult jos fiindcă aveau deja probleme de sănătate înainte de diagnostic. Din acest motiv, primii doi ani de date din studiu au fost excluși. Chiar și așa, există limite clare. Datele provin din UK Biobank, unde participanții tind să fie mai sănătoși și mai înstăriți decât populația generală. Asta înseamnă că rezultatele s-ar putea să nu se aplice la fel tuturor, inclusiv persoanelor tinere cu risc inițial mai mic de cancer, persoanelor cu dizabilități sau celor care au locuri de muncă fizice active.
De asemenea, studiul nu arată ce tipuri de cancer sunt mai influențate, pentru că analizează decesele cauzate de cancer în general, nu forme specifice. Nici diferențele dintre femei și bărbați nu sunt clarificate aici, iar măsurătorile activității au fost strânse pe o perioadă relativ scurtă. Concluzia utilă rămâne însă aceeași: ridică-te la fiecare 20-30 de minute și mișcă-te unul-două minute. Nu înlocuiește mișcarea regulată, dar o completează eficient.
