România va avea prima sa fabrică de inteligență artificială, denumită RO AI Factory, începând din 2027. Proiectul, de anvergură europeană, va fi găzduit de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) și promite să schimbe radical peisajul tehnologic autohton. La prima vedere, pare doar un alt program guvernamental, însă lucrurile stau puțin diferit.
Un proiect european cu arhitectură spaniolă
Inițiativa nu este una izolată, ci se bazează pe o colaborare extinsă între mediul academic și cel de afaceri. Adrian-Victor Vevera, directorul general al ICI București, a detaliat luni arhitectura acestui demers strategic. Institutul acționează ca entitate gazdă, dar dezvoltarea serviciilor se face în parteneriat.
„Începând de anul acesta, România are un proiect european pe hartă: prima fabrică de inteligenţă artificială RO AI Factory. El va fi găzduit la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Informatică, ICI Bucureşti. Suntem hosting entity al acestui proiect. Împreună cu un consorţiu vom dezvolta partea de service, din care face parte Politehnica Bucureşti, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Institutul de Inteligenţă Artificială din Cluj, Institutul de Bioresurse. Acest proiect nu vine din neant. ICI este de cel puţin 4 ani de zile implicat în proiectele europene pe Hypercomputing. Suntem centrul naţional de competenţe pentru Hypercomputing. Am intrat după aceea în proiectul gestionat de cei de la Barcelona Supercomputing Center, o fabrică de inteligenţă artificială care vine pe structura supercomputerului de la Barcelona”, a declarat Vevera.
Cifrele și parteneriatele vorbesc de la sine.
Când devine operațional hub-ul AI
Dar când vom vedea primele rezultate concrete pe plan local? Potrivit Financiarul, deschiderea oficială este programată pentru primăvara anului viitor, o veste confirmată în cadrul evenimentului „Bucharest Leaders Summit: United for a Better World”.
„Suntem prinşi în aceste proiecte, dar a venit momentul, în al treilea val al dezvoltării reţelei de inteligenţă artificială europeană: România a pus un steag pe hartă. Suntem aici, suntem prezenţi şi sperăm că anul viitor, undeva în luna martie, aprilie, mai, depinde cum o să evolueze acest proiect, să fie total funcţional. Vom deschide porţile pentru a fi parte în acest ecosistem”, a explicat directorul ICI București.
Iar eforturile de integrare a mediului privat au început deja. „Deja am început să creăm ecosistemul şi avem invitaţii lansate către toată zona privată, zona publică, zona de cercetare, zona academică, să ne fie parteneri în acest drum pe care îl avem în această provocare, pentru că, până la urmă, inteligenţa artificială, aşa cum s-a spus, este o provocare. Este o provocare în relaţia cu oamenii, nu numai oamenii sunt o provocare, şi tehnologia este o provocare. Trebuie să luăm în calcul că inteligenţa artificială este un instrument, este o tehnologie, trebuie să o folosim ca să ne sporim capacitatea şi randamentul, nu să o lăsăm să înlocuiască partea de decizie”.
Datele, noua armă strategică
Și totuși, dincolo de eficiența promisă antreprenorilor, noul hub vizează un domeniu mult mai sensibil: securitatea națională. V-ați gândit vreodată cum vor arăta conflictele viitorului? Șeful ICI București a avertizat că tehnologia a devenit deja un factor decisiv în orice tip de conflict, fie el cald sau rece.
„Este parte în orice conflict, în orice război cald sau în orice război rece. Este parte în ceea ce înseamnă zona de securitate cibernetică, este parte în zona de manipulare a datelor, pentru că deepfake-ul îl vedem. Inteligenţa artificială poate să genereze foarte multe lucruri care, bineînţeles, pot să fie reale sau nu. În ceea ce priveşte partea de inteligenţă artificială, trebuie să luăm în calcul zona de seturi de date pentru că seturile de date devin o armă în orice conflict viitor. Datele vor fi în viitor acea mină de aur. Sunt deja”.
Linia fină dintre progres și dependență
Discuția despre viitor nu poate ocoli componenta umană. E drept că algoritmii optimizează procese complexe și reduc costurile, numai că deciziile majore necesită discernământ. Adrian-Victor Vevera a adus în discuție inclusiv soluțiile dezvoltate de gigantul Palantir Technologies (companie americană specializată în software de analiză a datelor n.r.), subliniind echilibrul fragil dintre om și mașină.
„Nu mai este niciun secret că există aplicaţii care sunt folosite pentru ceea ce înseamnă partea de securitate. E vorba de Palantir, care a început dinainte de 2020. Orice conflict al viitorului va însemna şi această îmbinare între om şi tehnologie. Rămâne de discutat cum va fi folosită etic tehnologia. Ca să protejăm România, trebuie să înţelegem tehnologia. Suntem înconjuraţi de tehnologie, şi până la urmă contează ca finalul să fie ceea ce ne dorim, acea Românie mare, prosperă, frumoasă, în care să ne dorim să trăim şi pe care să o pregătim pentru copiii şi nepoţii noştri, să fie construită de noi cu ajutorul tehnologiei. Nu vom mai putea să facem nimic fără tehnologie, însă este esenţial să nu se piardă acea conexiune între oameni, să nu se piardă acea relaţionare, să se creeze punţile pentru că, până la urmă, fără acea strângere de mână, nu rămân decât date, nu rămân decât lucruri plate, lucruri lipsite nu de viaţă, ci lipsite de emoţie şi de empatie”.
Compania americană menționată în discurs operează deja contracte masive cu guverne din întreaga lume, modelând la nivel practic modul în care instituțiile statului reacționează la crize prin intermediul analizelor predictive.
