Un nou model de inteligență artificială, numit COMPASS, a fost dezvoltat de cercetători de la Harvard Medical School pentru a estima mai precis care pacienți cu cancer au șanse să răspundă la inhibitorii punctelor de control imunitar, cunoscuți ca ICI. Miza este una importantă, deoarece nu toți pacienții beneficiază de imunoterapie, iar timpul are un rol esențial în alegerea tratamentului potrivit.
Potrivit datelor prezentate, modelul a depășit cele mai bune metode existente cu 8,5%, pe baza informațiilor provenite de la pacienți tratați anterior. Diferența este relevantă în contextul în care, în studiile clinice, doar 10%-40% dintre pacienți răspund cu succes la ICI, în funcție de tipul de cancer. Pentru cei care nu beneficiază de acest tratament, consecințele pot însemna efecte secundare și timp pierdut fără rezultatul dorit.
COMPASS își bazează predicțiile pe activitatea genelor tumorale ale pacienților. Un element important este că modelul nu oferă doar un rezultat, ci și o explicație pentru concluzia la care ajunge. Acest aspect poate conta în practica medicală, unde alegerea tratamentului trebuie argumentată clar. Marinka Zitnik, profesor asociat de informatică biomedicală în cadrul Blavatnik Institute la Harvard Medical School și membră a facultății asociate la Kempner Institute for the Study of Natural and Artificial Intelligence la Harvard University, a explicat: „ICI sunt o modalitate terapeutică incitantă care a transformat tratamentul cancerului în ultimul deceniu prin angajarea sistemului imunitar pentru a lupta împotriva celulelor canceroase și a le distruge. Prin valorificarea capacităților de vârf ale inteligenței artificiale, putem identifica cine ar fi cel mai probabil să răspundă la un anumit ICI înainte ca acel pacient să primească medicamentul.”
Pentru dezvoltarea modelului, cercetătorii au folosit date de la 10.184 de tumori din 33 de tipuri de cancer, derivate din Cancer Genome Atlas. Apoi, modelul a fost ajustat pe baza rezultatelor din 16 studii clinice care au analizat efectele mai multor regimuri ICI asupra a șapte tipuri de cancer. Conform informațiilor publicate de Lyla, acest pas arată că instrumentul nu a rămas la nivel de laborator, ci a fost rafinat folosind rezultate clinice.
Primele ICI au fost aprobate de Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA în 2011, iar această clasă de tratamente a schimbat oncologia în ultimul deceniu. Cu toate acestea, rămâne o problemă majoră: medicii nu pot ști suficient de bine, dinainte, cine va beneficia de terapie. Marinka Zitnik subliniază clar acest lucru: „Înțelegerea cine va răspunde la ICI nu este un decalaj minor de cunoștințe. Este una dintre problemele centrale nerezolvate în oncologie.”
Rezultatele disponibile până acum provin din analiza datelor pacienților tratați în trecut. Deocamdată, nu sunt precizate un cost estimat pentru introducerea modelului în clinicile de cancer, un calendar pentru validarea lui în studii clinice prospective sau planuri clare pentru disponibilitatea în afara Statelor Unite. În etapa următoare, Marinka Zitnik și colegii săi vor să testeze dacă integrarea unor date suplimentare, precum informații din dosarele electronice de sănătate sau date de secvențiere unicelulară, poate crește și mai mult precizia COMPASS. Într-un context în care cazurile de cancer mamar sunt estimate să depășească 3,5 milioane până în 2050, orice instrument care poate scurta drumul până la tratamentul potrivit atrage atenția.
