Oboseala psihică nu înseamnă întotdeauna doar câteva zile grele la serviciu sau prea multe responsabilități acasă. Profesorul Vlad Ciurea, neurochirurg, avertizează că un creier suprasolicitat de stres, multitasking, lipsa somnului și expunerea prelungită la ecrane poate ajunge într-un punct în care semnalele importante sunt trecute cu vederea tocmai când ar trebui tratate cu maximă seriozitate.
Durerile de cap, amețelile, tulburările de memorie, dificultățile de concentrare, iritabilitatea, starea de epuizare, apatia și tristețea nu ar trebui considerate automat ceva normal într-o perioadă aglomerată. Situația devine însă una de urgență medicală atunci când apar tulburări de vorbire, de vedere, de echilibru, slăbiciune pe o parte a corpului, imposibilitatea de a sta în picioare sau senzația că o mână nu mai poate fi controlată. În astfel de cazuri, trebuie sunat imediat la 112.
Specialistul atrage atenția că există mai mulți factori care obosesc creierul în mod constant, iar mulți oameni îi ignoră în viața de zi cu zi. „Sunt o serie de factori care obosesc creierul și de care tinerii noștri nu țin cont. Cum ar fi: tutunul, alcoolul, internetul, suprasolicitarea nervoasă, lucrul sub presiune, termenele-limită, graba de a face mai multe lucruri în același timp, agitația.” Într-o rutină dominată de presiune și schimbarea permanentă a atenției între activități, creierul nu mai primește aproape deloc pauze reale.
Folosirea excesivă a dispozitivelor electronice și timpul mare petrecut pe rețelele sociale pot accentua oboseala mentală, pot reduce capacitatea de concentrare și pot afecta somnul, inclusiv din cauza notificărilor constante. În plus, multitasking-ul repetat nu este doar obositor, ci devine o sursă de presiune continuă asupra creierului. Potrivit Lyla, profesorul Vlad Ciurea explică și efectele directe ale fumatului și alcoolului asupra sănătății cerebrale.
Fumatul nu afectează doar plămânii, ci și vasele de sânge care hrănesc creierul, putând contribui la apariția cheagurilor și a aterosclerozei. Despre alcool, medicul spune clar: „Alcoolul modifică metabolismul celulei nervoase și, evident, nu îi face bine.” În plus, acesta poate contribui la creșterea tensiunii arteriale și a riscului de accident vascular cerebral, mai ales când se asociază cu alți factori de risc.
Una dintre cele mai importante avertizări formulate de profesorul Vlad Ciurea este: „De la creier obosit la AVC poate fi doar un pas.” Mesajul este clar: dacă apar semne precum vorbire afectată, vedere afectată, probleme de echilibru, slăbiciune pe o parte a corpului, imposibilitatea de a sta în picioare sau senzația că o mână nu mai poate fi controlată, nu se așteaptă ca simptomele să treacă de la sine, ci se apelează imediat 112.
Pentru reducerea suprasolicitării creierului, recomandările sunt simple și țin de consecvență: somn de 7-8 ore pe noapte, alimentație echilibrată, hidratare adecvată, mișcare regulată, socializare și învățare continuă. Sunt indicate plimbări zilnice de minimum 30 de minute, reducerea perioadelor de multitasking și limitarea folosirii telefonului înainte de culcare sau în momentele care cer concentrare. La alimentație, accentul cade pe fructe, legume, cereale integrale, pește și acizi grași Omega-3.
Profesorul Alexandru-Vlad Ciurea a vorbit anterior și despre trei piloni pentru memorie, concentrare și longevitate: somnul de 7-8 ore, reducerea stresului prin ieșirea din multitasking și o alimentație bogată în acizi grași nesaturați și proteine, alături de socializare. În paralel, controalele medicale regulate rămân esențiale. Tensiunea arterială, glicemia, colesterolul și ritmul cardiac au un rol important în prevenirea bolilor cardiovasculare și în reducerea riscului de accident vascular cerebral.
