Un nou studiu realizat în SUA aduce un mesaj de prudență pentru persoanele care văd suplimentele cu omega-3 ca pe un sprijin pentru memorie. Cercetarea făcută de Keck Medicine, din cadrul Universității din Southern California, la persoane în vârstă cu risc crescut de Alzheimer, arată că uleiul de pește nu a produs rezultate mai bune la testele cognitive decât placebo, chiar dacă a fost absorbit de organism.
Datele sunt clare într-un punct important. Nivelurile de DHA din lichidul cefalorahidian au crescut cu 17%, ceea ce arată că suplimentele au ajuns acolo unde trebuiau să ajungă. Totuși, efectul pe care mulți îl așteaptă când cumpără un astfel de produs, adică o îmbunătățire vizibilă a memoriei și a funcției cognitive, nu a apărut. În plus, nici imagistica cerebrală nu a indicat o încetinire a îmbătrânirii creierului și nici prevenirea atrofiei hipocampului, zona asociată memoriei, comparativ cu grupul placebo.
Concluzia practică este că o capsulă luată zilnic nu poate fi privită, de una singură, ca strategie pentru sănătatea creierului. Pentru cei care cheltuie bani constant pe astfel de produse, mesajul nu este că omega-3 „nu folosește deloc”, ci că acest studiu nu a identificat beneficiul cognitiv direct pe care mulți îl așteptau tocmai la categoria cea mai preocupată de prevenție, persoanele în vârstă cu risc de Alzheimer. Potrivit Lyla, americanii cheltuiesc peste 1 miliard de dolari anual pe suplimente cu ulei de pește omega-3.
Un detaliu important al cercetării este legat de profilul genetic al participanților. Aproape jumătate dintre ei purtau gena APOE4, descrisă ca cel mai semnificativ factor de risc pentru Alzheimer cu debut tardiv. Cercetătorii iau în calcul că această variație genetică ar putea influența modul în care creierul procesează omega-3. Cu alte cuvinte, suplimentul poate exista în organism, dar creierul să nu îl folosească în felul sperat.
Pentru cei care iau deja omega-3, studiul sugerează că nu este util ca un singur supliment să fie tratat drept plasă de siguranță pentru memorie. Dacă principalul motiv al achiziției este prevenția cognitivă, datele actuale nu susțin ideea unui beneficiu automat obținut doar din capsule. În acest context, merită reevaluate așteptările și costurile. Nu este un motiv să fie aruncat flaconul, ci să nu fie considerat piesa centrală a rutinei de sănătate. Pentru deciziile legate de suplimente, mai ales când există temeri privind memoria sau riscul de Alzheimer, discuția cu medicul rămâne pasul sănătos.
Când o capsulă nu este suficientă, atenția se mută spre obiceiurile de zi cu zi. În contextul sănătății creierului și longevității, Prof. Dr. Alexandru-Vlad Ciurea indică drept piloni somnul de 7-8 ore, reducerea stresului, alimentația bogată în acizi grași nesaturați și proteine, alături de socializare. Asta înseamnă că o rutină bună pentru creier ține mai degrabă de obiceiuri susținute pe termen lung decât de o singură promisiune de pe etichetă.
Studiul nu închide subiectul, ci îl face mai precis. Cercetătorii explorează medicamente care ar putea ajuta creierul să folosească mai bine omega-3. Până atunci, mesajul rămâne simplu: dacă vrei să ai grijă de sănătatea creierului, nu pune toată presiunea pe un supliment. Construiește rutina din lucrurile care se repetă zilnic, iar somnul de 7-8 ore rămâne una dintre recomandările clare și concrete.
