O declarație tranșantă venită de la cel mai înalt nivel de la Cotroceni aruncă o lumină pragmatică asupra parteneriatului strategic cu Statele Unite. Marius Lazurca, consilierul prezidențial pentru Securitate Națională și Politică Externă, a afirmat fără ocolișuri că România, deși un aliat important, nu are un caracter important pentru Washington. interesele globale s-au schimbat.
Axa intereselor s-a mutat spre Asia
V-ați gândit vreodată cum arată țara noastră pe harta marilor decizii de la Casa Albă? E drept că discursurile diplomatice sună bine, dar realitatea economică dictează regulile jocului. Prezent la TVR Internațional, consilierul prezidențial a explicat că atenția Washingtonului s-a mutat spre zona indo-pacifică încă din mandatul lui Barack Obama, o zonă cu o creștere economică mult mai accelerată.
„Realitățile geopolitice globale sunt în evoluție, ele depind de niște elemente obiective, în ce regiuni ale globului se produce un PIB mai accelerat, ce zone se înarmează mai convingător, care cresc din punct de vedere demografic, care sunt zonele unde industriile avansează mai dinamic și nu e întâmplător sau discreționar faptul că începând chiar cu președintele Obama, SUA și-a declarat interesul de a se focaliza în politicile sale de securitate asupra zonei indo-pacifice. Nu. Mi-e teamă că România nu e vitală pentru SUA”, a declarat Marius Lazurca.
Și totuși, parteneriatul nostru livrează rezultate concrete. Pentru a echilibra balanța, oficialul a amintit imediat eforturile logistice și militare susținute de București: „Demonstrația e ușor de făcut, România și nu altcineva găzduiește scutul antirachetă de la Deveselu, România și nu altcineva găzduiește un contingent important de trupe americane, România și nu altcineva a fost solicitată să contribuie, și am făcut-o, la efortul de război al SUA împotriva Iranului. Exemplele sunt numeroase și le știe toată lumea”.
Unde ne situam pe radarul american
Afirmațiile de la Cotroceni reflectă exact arhitectura geopolitică actuală. Într-o analiză detaliată, cum scrie Financiarul, politologul Radu Carp confirmă că, până la urmă, piețele financiare și strategiile de securitate se bazează pe ierarhii stricte. România este importantă, dar nu face parte din cercul restrâns al priorităților americane.
„Este foarte corectă declarația domnului Lazurca. Da, România nu e chiar irelevantă, dar nu e nici foarte relevantă pentru Statele Unite. În momentul de față, relevante sunt alte state: Israel, Cuba, Venezuela, Iran, acestea sunt punctele centrale ale relațiilor americane în prezent. România este parte a Uniunii Europene, are o umbrelă de securitate. Este importantă pentru că, așa cum a spus domnul Lazurca, ocupă această poziție geografică și, pe baza acestei poziții și a meritelor sale proprii, face parte din NATO, are baza de la Mihail Kogălniceanu, dar cam atât. Nu suntem în top cinci al țărilor esențiale pentru Statele Unite”, explică politologul.
Iar geografia ne oferă atât avantaje, cât și limitări severe. Expertul demontează și iluzia unei influențe politice majore peste ocean: „Eu aș fi fost și mai tranșant: da, România este importantă, de aceea e membră NATO. Dar nu suntem punctul nodal, nu avem strâmtori. Suntem o țară riverană la Marea Neagră, o mare afectată de conflicte în care noi nu avem un cuvânt de spus. Nu putem contribui vizibil la dezamorsarea lor. Am avut un instrument modest, coridorul de cereale, îl avem și în continuare, dar devine din ce în ce mai puțin important. Și asta a vrut să spună Marius Lazurca. Nu există niciun partid politic sau personaj politic care să aibă ușă deschisă la Washington în numele României, oricând și în orice situație. Ceea ce e perfect adevărat”.
Mitul comparatiei cu Germania
Când vine vorba despre prezența militară americană pe continent, lucrurile stau puțin diferit față de percepția publică. O diminuare a trupelor americane în Europa a avut deja loc anul trecut, iar diferența dintre contingentele staționate în Germania și cele din România este uriașă.
Cifrele vorbesc de la sine.
„Nu prea există acest risc, pentru că s-a produs deja. Comparativ cu contingentele din Germania și cele din România, diferența e de 1 la 20. Ce s-a întâmplat în Germania este regretabil. Este o decizie proastă a administrației americane. Chiar și în Partidul Republican s-a subliniat acest lucru. Probabil că la următoarea administrație se vor corecta aceste lucruri, pentru că America vrea să fie putere globală, iar asta nu e posibil fără o perspectivă globală, pe care Europa o oferă în primul rând”, notează profesorul Carp.
Dar de ce primește Germania o cu totul altă atenție? Istoria Războiului Rece și greutatea economică a Berlinului dictează un alt tip de relație. „Germania este cu totul altceva. Nu ne putem compara din punct de vedere al condițiilor oferite trupelor americane, al importanței strategice forjate în timpul Războiului Rece. Germania este altceva, e o dispută germano-americană în care noi suntem terți. Nu avem un cuvânt de spus într-un sens sau altul”, adaugă expertul. Totul pornește de la aranjamentele de securitate stabilite după Al Doilea Război Mondial, când statul german (cel puțin partea sa de vest) a fost supus unor reguli extrem de stricte. „Germania a avut restricții militare și acestea trebuiau compensate cumva. Trupele aliate, sovietice, americane, franceze și britanice, au rămas o bună perioadă pe teritoriul german. Nu era doar o prezență americană. Mult diminuată față de anii ’50, dar Berlinul, de exemplu, avea administrație militară împărțită între cele patru puteri”, concluzionează Radu Carp.
Pentru mediul de afaceri din România, această clarificare a poziției noastre strategice funcționează ca un duș rece necesar. Când știi exact pe ce loc te afli în prioritățile partenerului principal, devine clar că dezvoltarea economică internă și atragerea de capital privat rămân singurele ancore reale pe care le putem controla direct la București.
