Un nou ghid al Colegiului American de Cardiologie (ACC) stabilește o nouă direcție în îngrijirea persoanelor în vârstă cu afecțiuni cardiovasculare. Prioritatea nu mai este exclusiv tratarea bolii de inimă, ci și menținerea funcțiilor cognitive, a mobilității și a independenței pacientului. Această schimbare este detaliată într-o declarație științifică publicată în Journal of the American College of Cardiology.
Documentul propune o trecere de la un model tradițional, centrat pe boală, la o abordare care ține cont de procesul de îmbătrânire și se concentrează pe funcționalitatea de zi cu zi a persoanei. „Pentru mulți adulți în vârstă, cele mai importante rezultate nu sunt prevenirea evenimentelor cardiovasculare, ci menținerea sănătății cognitive, a funcției fizice și a independenței”, afirmă Karen P. Alexander, președintele comitetului de redactare a declarației și profesor de medicină la Duke University School of Medicine.
Necesitatea acestei noi perspective este susținută de date concrete. O treime dintre pacienții care ajung în cabinetele de cardiologie prezintă un anumit grad de afectare cognitivă. Fragilitatea, o stare de vulnerabilitate fizică, afectează aproximativ jumătate dintre vârstnicii care locuiesc în comunitate și două treimi dintre cei care sunt supuși unei intervenții coronariene percutanate. Prin urmare, un plan de tratament axat doar pe boala cardiacă riscă să ignore aspectele esențiale care asigură autonomia unei persoane.
Declarația, intitulată „Cognitive Impairment and Frailty in Older Adults With Cardiovascular Disease: A 2026 ACC Scientific Statement”, analizează interacțiunea dintre bolile de inimă, afectarea cognitivă și fragilitate. Aceste trei condiții au în comun factori de risc și mecanisme biologice precum disfuncția vasculară, inflamația cronică și scăderea rezervelor fiziologice odată cu înaintarea în vârstă. Potrivit documentului, prezența lor simultană poate influența negativ toleranța la tratament, respectarea schemei de medicație și recuperarea după proceduri medicale. Revista Ioana
Informația devine direct aplicabilă pentru oricine are în grijă un părinte sau un bunic cu probleme cardiace. Semne precum uitarea, dificultatea de a urma corect tratamentul, oboseala accentuată sau pierderea forței fizice nu trebuie privite ca probleme separate. Ele sunt parte integrantă a stării de sănătate și pot influența direct eficacitatea tratamentului cardiac. Discuția cu medicul ar trebui să includă și evaluarea modului în care pacientul își păstrează memoria, capacitatea de a se deplasa și rutina zilnică.
Autorii declarației subliniază și nevoia de a include mai mulți pacienți vârstnici în studiile clinice cardiovasculare. Cercetările viitoare ar trebui să măsoare rezultate relevante pentru viața pacienților, cum ar fi menținerea independenței, a mobilității și a funcției cognitive, pe lângă monitorizarea evenimentelor medicale clasice. Astfel, se dorește ca îngrijirea să reflecte mai bine nevoile reale ale acestei categorii de pacienți și ale familiilor lor.
