Promisiunea unui salariu mediu net de 5.555 de lei în 2026, făcută de Guvern, este pusă sub semnul întrebării de propriul proiect de buget, care indică austeritate și taxe majorate, potrivit News24. Măsurile propuse pentru reducerea deficitului bugetar contrazic optimismul afișat.
Austeritate și taxe: rețeta bugetului pentru 2026
Proiectul de buget pentru 2026 are ca obiectiv reducerea deficitului bugetar de la 9,3% din PIB în 2024 la 6,2%. Guvernul mizează pe o creștere economică de 1,0%, o prognoză considerată optimistă de unii analiști, notează News24. Economiștii de la ING anticipează o creștere de doar 0,6%, în timp ce Comisia Europeană estimează 1,1%.
Consiliul Fiscal avertizează că este prematur să se vorbească despre relansare economică în 2026, având în vedere măsurile de consolidare fiscală. Acesta subliniază că pachetul de măsuri fiscale va afecta consumul privat, care ar putea stagna sau chiar scădea. Vânzările cu amănuntul din ianuarie au scăzut cu 6,5% anual, cea mai slabă performanță din 2010, arată datele citate de News24.
Salarii înghețate și taxe majorate: cine plătește nota?
Proiectul de buget prevede înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor la nivelul de la finalul anului 2025. Comisia Europeană confirmă această măsură, care va încetini creșterea nominală a salariilor și ar putea duce la scăderea puterii de cumpărare, relatează News24.
Pe lângă înghețarea veniturilor, bugetul include un pachet de majorări de taxe, multe dintre ele programate încă din 2025. Printre acestea se numără creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, majorarea cotelor reduse de TVA la 11%, creșterea accizelor la carburanți, tutun, alcool și băuturi cu zahăr, majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% și reforma impozitării proprietăților.
Angajații din administrație, citați de News24, critică bugetul, susținând că este construit pe ipoteze fragile și pe sacrificiul populației.
PNRR: investiții record sau risc major?
În timp ce cheltuielile curente sunt limitate, Guvernul alocă o sumă record pentru investiții: aproximativ 8% din PIB, echivalentul a circa 164 de miliarde de lei. Această infuzie de capital, finanțată în mare parte din fonduri europene prin PNRR, este menită să susțină creșterea economică, potrivit News24.
Anul 2026 este crucial pentru implementarea proiectelor din PNRR. Analistii ING și Consiliul Fiscal avertizează că orice întârziere sau eșec în atragerea banilor europeni ar pune presiune suplimentară pe buget și ar putea duce la creșterea deficitului. Consiliul Fiscal critică și eficiența redusă a investițiilor de până acum, arătând că sume mari nu au generat o creștere economică semnificativă.
Avertismentele experților: inflație, datorie publică și colectare
Construcția bugetară este considerată credibilă pe hârtie, dar plină de riscuri, notează News24. Unul dintre riscuri este inflația. Guvernul prognozează o rată medie de 6,5% pentru 2026, însă ING se așteaptă la 7,6%, pe fondul scumpirii petrolului. O inflație mai mare ar putea eroda puterea de cumpărare.
O altă vulnerabilitate este colectarea veniturilor. Consiliul Fiscal consideră lupta cu evaziunea fiscală o chestiune de securitate națională, având în vedere nivelul scăzut al veniturilor. Istoricul slab al României la acest capitol menține un grad ridicat de incertitudine, conform News24.
Datoria publică este proiectată să crească de la 61,8% din PIB în 2026 la 63,9% din PIB până în 2029. Consiliul Fiscal avertizează că un deficit blocat în jurul valorii de 6% ar putea deteriora ratingul de țară al României, scumpind finanțarea statului.
În concluzie, 2026 se anunță un an decisiv, iar ținta unui salariu mediu de 5.555 de lei pare mai degrabă un miraj economic decât o prognoză realistă, potrivit News24.
