România este sub cod roșu de caniculă, iar efectele se văd deja în camerele de gardă de la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București. Dr. Mihaela Rodica Ciolacu, medic primar de medicină de urgență și purtător de cuvânt al spitalului, spune că cea mai utilă măsură este prevenția, înainte ca oamenii să ajungă să aibă nevoie de îngrijiri medicale.
Concret, recomandarea este ca oamenii să stea în locuință în intervalele cu temperaturi foarte ridicate, să aerisească doar dimineața și seara și să evite transformarea casei într-o sursă suplimentară de căldură. Medicul atrage atenția că gesturi aparent banale, precum călcatul rufelor, folosirea frecventă a mașinii de spălat sau gătitul, pot ridica temperatura din apartament cu câteva grade bune.
Aglomerația din unitățile de primiri urgențe afectează nu doar pacienții care se prezintă în acel moment, ci și pe cei care ar putea avea nevoie mai târziu de ajutor. Cele mai multe urgențe vin din București și județul Ilfov, dar și din județe apropiate, unde spitalele mici nu au suficienți specialiști și nici aparatura necesară. În aceste condiții, timpii de așteptare pot crește. Dr. Mihaela Rodica Ciolacu a explicat clar limitele sistemului: „Din păcate, lumea trebuie să înțeleagă că nu va exista un salvator pentru fiecare pacient potențial; niciun sistem medical și nicio țară nu are așa ceva și nici nu va avea paturi la camera de gardă suficiente pentru toată populația Bucureștiului.”
Într-un material publicat de Lyla, medicul a arătat că în spital zonele de îngrijire beneficiază de aer condiționat, însă holurile se răcesc greu din cauza numărului mare de pacienți și a ușilor care se deschid continuu. Personalul încearcă să preia cazurile cât mai rapid, dar există perioade în care garda este supraaglomerată.
Pentru cei care nu au aer condiționat, contează mult rutina din casă. Geamurile ar trebui deschise dimineața și apoi din nou seara, după ce temperaturile scad. Între aceste intervale, pot fi puse pânze îmbibate în apă la geamuri și trase draperiile, dacă există. Recomandarea este cu atât mai importantă pentru persoanele vulnerabile, cele cu boli cronice, aflate sub tratament, în vârstă, cu copii mici sau cu afecțiuni care se pot agrava la căldură. „Sfatul simplu este să stăm acasă în perioadele de creștere mare a temperaturii. Atâta vreme cât nu avem o temperatură de confort termic sau suntem sensibili, avem o boală cronică, suntem sub tratament, suntem o persoană vulnerabilă fie din punct de vedere al vârstei, foarte mici sau foarte mari, suntem cu o afecțiune acută care se poate agrava dacă ieșim pe căldură, sfatul cel mai recomandat este să stăm acasă.”
În ceea ce privește aerul condiționat, medicul spune că nu ar trebui forțat la minimum. Diferența corectă este de 3-4 grade sub temperatura de afară, iar în interior un interval de 23 până la 25 de grade Celsius este considerat rezonabil. „Toată lumea are tendința să folosească aerul condiționat la maximum; este bine să nu-l pună pe temperaturi foarte joase. Cel mai corect este, conform producătorului, cu 3-4 grade sub temperatura de afară. Nu va pune nimeni aerul condiționat pe 30 de grade, dar o temperatură rezonabilă între 23 și 25 de grade în casă cred că oferă confort fără să fie pericol de agravare a afecțiunilor respiratorii, de apariție a nevralgiilor pentru persoanele care stau în jetul de aer, de iritații la nivelul ochilor, de inflamații la nivelul urechii.”
Pentru somn, recomandarea este să nu dormiți direct în bătaia aerului rece, deoarece în timpul nopții poziția corpului nu se schimbă la fel de ușor. În cazul persoanelor cu afecțiuni cronice, tratamentul trebuie urmat întocmai. Dacă starea se agravează, soluțiile indicate sunt contactarea medicului curant sau prezentarea la camera de gardă. Dr. Mihaela Rodica Ciolacu a rezumat astfel această perioadă: „Dacă suntem conștienți și conștiincioși cu toții, poate că vom depăși această perioadă fără situații grave și de mare urgență.”
