O revizuire publicată în 2026 arată că alegerea frecventă a băuturilor și produselor „fără zahăr” pentru reducerea consumului de dulce nu este lipsită de efecte asupra organismului. Analiza a asociat îndulcitorii artificiali și alți îndulcitori non-nutritivi cu creșteri ale insulinei à jeun și ale HbA1c, un indicator al controlului glicemic pe termen lung. În plus, autorii au observat și o tendință de înrăutățire a sensibilității la insulină.
Meta-analiza a inclus 21 de studii clinice randomizate realizate pe adulți. Comparația a fost făcută între acești îndulcitori și variante non-calorice, precum apa sau placebo. Cercetătorii subliniază că nu au comparat produsele cu zahărul, ci cu substanțe fără calorii, tocmai pentru a separa cât mai clar efectul îndulcitorilor de cel al caloriilor.
Mesajul practic nu este unul alarmist, ci mai degrabă unul de prudență. Faptul că un produs este etichetat „fără zahăr” nu înseamnă automat că este și „fără impact”. Pentru cei care consumă des astfel de produse, mai ales în băuturi, deserturi sau gustări procesate, acestea ar trebui privite mai degrabă ca o soluție de tranziție, nu ca o opțiune fără limite.
Cercetătorii nu spun că zahărul ar deveni o alegere mai bună. Ei atrag atenția doar că, în comparație cu apă sau placebo, îndulcitorii non-nutritivi au fost asociați cu semne metabolice care impun precauție. În acest context, Meng Wang, profesor asistent de cercetare la Friedman School of Nutrition Science and Policy, a explicat pentru Revistaioana de ce această comparație este importantă: „Ceea ce face analiza noastră notabilă este că, prin concentrarea pe comparatori non-calorici, am izolat mai bine efectele fiziologice directe ale îndulcitorilor înșiși, nu caloriile pe care le înlocuiesc. Atunci când combinăm rezultatele din studiile individuale, observăm semnale că acești compuși ar putea avea efecte metabolice dăunătoare.”
O posibilă explicație luată în calcul ține de microbiomul intestinal, adică totalitatea microbilor din intestin. Ipoteza este că îndulcitorii non-nutritivi interacționează direct cu acești microbi și le pot modifica structura și funcția. Totuși, autorii atrag atenția că analiza tratează acești îndulcitori ca o categorie, fără să ofere efecte distincte pentru fiecare tip în parte. De asemenea, pe baza datelor prezentate de Medicalxpress, nu este precizată nici o cantitate zilnică „sigură” sau „prudentă”.
Dariush Mozaffarian, cardiolog și director al Food is Medicine Institute, a rezumat această nuanță astfel: „Utilizarea rapidă crescândă a acestor îndulcitori a depășit înțelegerea noastră asupra efectelor lor pe termen lung asupra sănătății. Până când nu vom ști mai multe, este necesară prudența. Dacă înlocuiți cantități mari de zahăr adăugat din dieta dumneavoastră, cum ar fi în porții multiple de băuturi carbogazoase, acești îndulcitori cu puține calorii ar putea fi o alternativă mai bună. Dar nu putem presupune că sunt siguri și inofensivi, iar evitarea lor ori de câte ori este posibil pare o alegere prudentă.”
Pe termen practic, apa rămâne reperul mai sigur în această analiză. O abordare realistă este reducerea gustului dulce în general, nu doar schimbarea sursei lui. La cumpărături, merită verificată lista de ingrediente, chiar dacă reglementările actuale din SUA obligă producătorii să menționeze acești îndulcitori fără a preciza și cantitatea. Cu alte cuvinte, este greu de calculat exact consumul, dar este util de observat cât de des apar în rutina zilnică. Studiul a fost realizat de cercetători de la Food is Medicine Institute, din cadrul Gerald J. and Dorothy R. Friedman School of Nutrition Science and Policy de la Tufts University, și a fost publicat în 2026 în Current Atherosclerosis Reports.
