Oboseala persistentă, chiar și după somn, ar putea semnala apnee în somn, o afecțiune subdiagnosticată, nu doar astenie de primăvară, potrivit Bravonet. Astăzi, 13 martie, este Ziua Mondială a Somnului.
Astenia de primăvară: o adaptare temporară
Astenia de primăvară nu este o boală, ci o reacție de adaptare a organismului la schimbările de temperatură, lumină și ritm biologic, explică dr. Maria-Elena Scridon, medic pneumolog la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu. Termenul „astenie” provine din greacă și înseamnă lipsă de forță.
După o iarnă cu mai puțin soare și o dietă săracă în fructe și legume proaspete, corpul trebuie să-și ajusteze producția de hormoni. Nivelul de melatonină, hormonul somnului, este încă ridicat, în timp ce expunerea la lumină crește producția de serotonină, hormonul fericirii. Această tranziție hormonală pune stres pe organism.
La acest dezechilibru se adaugă posibile deficite de vitamine și minerale acumulate iarna, mai puțină activitate fizică și trecerea la ora de vară, care dereglează ritmul circadian. Simptomele asteniei de primăvară sunt, de regulă, moderate: oboseală ușoară, iritabilitate, dificultăți de concentrare, o senzație de corp greu și o sensibilitate emoțională crescută.
Tot acest disconfort dispare de la sine în 2-4 săptămâni, pe măsură ce corpul se adaptează la noul sezon. Remediile pentru astenia de primăvară țin de stilul de viață: o dietă echilibrată bogată în vitamine și minerale, hidratare corespunzătoare, expunere la soare și exerciții fizice regulate. Acestea ajută organismul să se adapteze mai repede.
Apneea în somn: o afecțiune medicală serioasă
Apneea obstructivă în somn este o afecțiune medicală caracterizată prin opriri repetate și involuntare ale respirației în timpul somnului, cauzate de blocarea căilor aeriene superioare. Aceste pauze pot dura de la 10 secunde în sus și se pot repeta de zeci sau chiar sute de ori pe noapte.
Creierul detectează lipsa de oxigen și declanșează un reflex de supraviețuire, provocând o micro-trezire pentru a relua respirația. Persoana afectată nu-și amintește aceste episoade, dar somnul este fragmentat și deloc odihnitor.
Frecvența acestei boli în populația generală este de 4%, similară cu cea a diabetului zaharat și a astmului, însă este masiv subdiagnosticată. Factorii de risc includ excesul de greutate (60% dintre pacienți sunt supraponderali), vârsta peste 40 de ani, sexul masculin, fumatul și consumul de alcool. O circumferință a gâtului de peste 44 cm la bărbați și 37 cm la femei este, de asemenea, un indicator de risc.
Semne de alarmă: cum diferențiezi apneea de astenie
Dacă oboseala persistă mai mult de o lună, este timpul pentru o evaluare medicală. Anumite simptome ar trebui să ridice un serios semn de întrebare, pentru că nu au nicio legătură cu simpla adaptare sezonieră.
Sforăitul puternic, întrerupt de pauze de liniște
Acesta este principalul semnal de alarmă, adesea observat de partenerul de viață. Sforăitul zgomotos, urmat de momente de tăcere completă și apoi de un sunet de înec sau gâfâit, indică opririle de respirație specifice apneei.
Oboseala extremă, indiferent de numărul de ore dormite
Aceasta este diferența fundamentală. În astenie, oboseala este moderată. În apnee, apare somnolența diurnă accentuată. Pacientul poate adormi la volan, la birou sau în timpul unei conversații. Faptul că persoana se trezește obosită și nu are alte cauze organice asociate este cel mai sensibil indicator, subliniază dr. Ioana Scripca, medic rezident.
„Oboseala simplă dispare după odihnă, cea din apnee, nu”, a declarat dr. Scripca.
Treziri bruște cu senzație de sufocare sau gâfâială
Aceste episoade reprezintă momentul în care creierul forțează reluarea respirației. Sunt un semn clar că organismul a fost privat de oxigen în timpul somnului.
Dureri de cap matinale
Spre deosebire de durerile de cap ocazionale din astenie, cele cauzate de apnee apar frecvent dimineața, la trezire. Cauza este nivelul scăzut de oxigen și acumularea de dioxid de carbon în sânge pe parcursul nopții.
Dificultăți severe de concentrare, memorie și iritabilitate
Deși astenia poate afecta capacitatea de concentrare, în cazul apneei aceste probleme sunt mult mai pronunțate. Somnul fragmentat și lipsa de oxigenare a creierului duc la tulburări cognitive vizibile, nervozitate și chiar stări depresive.
Diagnostic și riscuri
Ignorarea simptomelor de apnee în somn este periculoasă. Netratată, afecțiunea crește exponențial riscul de hipertensiune arterială, aritmii cardiace, infarct miocardic, accident vascular cerebral și diabet de tip II. Performanța la locul de muncă scade, iar riscul de accidente rutiere sau de muncă este foarte ridicat.
Unele autorități, precum cele din Marea Britanie, impun restricții de șofat pentru pacienții nediagnosticați sau care nu urmează tratamentul. Diagnosticul se stabilește de către un medic pneumolog sau un specialist în somnologie.
Metoda standard este polisomnografia, un test complex realizat într-un laborator de somn. O alternativă mai simplă este poligrafia respiratorie, un dispozitiv care poate fi folosit de pacient acasă pentru a monitoriza respirația, pulsul și nivelul de oxigen.
Severitatea bolii se măsoară prin indicele apnee-hipopnee (AHI): 5-15 evenimente pe oră înseamnă o formă ușoară, 15-30 o formă moderată, iar peste 30 o formă severă.
Tratament: de la stil de viață la CPAP
Pentru apneea în somn, tratamentul este medical. Cea mai eficientă metodă este terapia cu presiune pozitivă continuă (CPAP). Aceasta presupune purtarea unei măști în timpul somnului, conectată la un aparat care pompează aer cu o presiune ușoară pentru a menține căile aeriene deschise.
Deși poate părea incomod la început, este esențial pentru un somn odihnitor și prevenirea complicațiilor. Alte opțiuni, pentru cazuri selectate, includ dispozitive dentare sau intervenții chirurgicale.
Scăderea în greutate, renunțarea la fumat și evitarea alcoolului seara sunt măsuri esențiale care pot ameliora semnificativ simptomele. Un stil de viață sedentar este un factor de risc major, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), între 60% și 85% din populația lumii având un grad redus de activitate fizică.
Deci, dacă oboseala de primăvară pare să nu se mai termine, un consult medical este cea mai bună decizie pentru a exclude o problemă mult mai gravă. Surse: Cleveland Clinic NHS
