Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, aruncă bomba: fosta guvernare condusă de Marcel Ciolacu este direct responsabilă pentru pierderea a 458,7 milioane de euro din PNRR. Banii sunt pierduți definitiv. Iar nota de plată pentru proiectele începute ajunge, în final, la toți cetățenii.
Acuzații de minciună la adresa fostului Guvern
Situația fondurilor europene a declanșat un conflict deschis la vârful politicii românești. Într-o postare pe Facebook, Dragoș Pîslaru a explicat culisele blocajului de la Bruxelles. Potrivit acestuia, Executivul Ciolacu a depus cererea de plată numărul 3 cu o întârziere uriașă, de nouă luni. Documentul a ajuns la Comisia Europeană abia pe 15 decembrie 2023, deși reformele trebuiau finalizate încă din primul trimestru al anului 2023.
Dar problemele nu s-au oprit aici. Fostul ministru Adrian Câciu garantase, sub semnătură oficială, că toate jaloanele erau îndeplinite la momentul depunerii.
Lucrurile stăteau, de fapt, complet diferit. „Au mințit. Comisia a verificat documentele și a constatat că reformele în cauză nu erau îndeplinite corespunzător. A urmat o perioadă de 1 an și 5 luni în care guvernele vremii au avut timp de remediere și justificare, dar de fapt au amânat și tergiversat. Au evitat reformele”, a acuzat Pîslaru.
O misiune aproape imposibilă pentru noul Executiv
După ce a constatat lipsa progresului, Comisia Europeană a decis în mai 2025 să suspende parțial plățile. Decizia viza patru reforme majore neîndeplinite: pensiile speciale, operaționalizarea AMEPIP și numirile în consiliile de administrație din energie și transporturi. V-ați gândit vreodată ce înseamnă să preiei o astfel de situație?
Cabinetul condus de Ilie Bolojan a preluat mandatul pe 23 iunie 2025. Conform datelor prezentate de Jurnalulnational, România a primit un termen-limită extrem de strâns, de doar șase luni, pentru a repara probleme acumulate în ani de zile. Data finală impusă de Bruxelles a fost 28 noiembrie 2025.
Pîslaru a catalogat atitudinea celor care pasează acum vina drept „pur și simplu nesimțire”, precizând că este inacceptabil să pui responsabilitatea în sarcina unui guvern care a avut la dispoziție o fereastră minusculă de timp pentru a repara ani de delăsare.
Bani recuperați pe ultima sută de metri
Și totuși, actualul executiv a reușit să recupereze o parte din pagubă. Din suma blocată inițial, au fost salvați 350,7 milioane de euro.
Eșecul parțial a avut cauze clare. Ministrul a indicat direct spre tergiversarea deciziei Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților. A menționat și influența politică toxică din agenția AMEPIP și din companiile de stat vizate de reforme (un subiect sensibil, de altfel).
„Am reparat cât s-a putut. În unele domenii am reușit să facem progrese. În altele, întârzierile erau atât de mari încât nu mai puteau fi reparate complet în câteva luni”, a adăugat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Cine plătește, de fapt, nota de plată
Pierderea celor 458,7 milioane de euro din PNRR nu este doar o cifră într-un raport. Ea lovește direct în dezvoltarea țării și în buzunarele românilor. Pe bune, cum altfel?
Acești bani nerambursabili trebuiau să finanțeze proiecte vitale de infrastructură. Ar fi trebuit să susțină companiile din energie și transporturi. Fără aceste fonduri europene gratuite, statul va fi nevoit să acopere găurile din bugetul național. Asta înseamnă că proiectele vor fi plătite direct din taxele și impozitele colectate de la fiecare dintre noi.
Mai mult, lipsa reformelor din companiile de stat din sectorul energetic menține un sistem ineficient. Iar un sistem ineficient se traduce, în final, prin facturi mai mari pentru consumatorii casnici.
