Prețurile petrolului au înregistrat scăderi la începutul săptămânii, o veste care îi interesează direct pe șoferi. Cotația pentru țițeiul american de referință (WTI) a scăzut cu 0.28%, ajungând la 101.65 dolari. În același timp, țițeiul Brent, etalonul internațional, a coborât cu 0.06%, până la 108.10 dolari pe baril.
Operațiunea care agită piețele
Dar ce a declanșat această mișcare pe piețele globale? Liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a anunțat că ceea ce el a numit „Project Freedom” va începe luni dimineață în Orientul Mijlociu. Comandamentul Central al SUA a precizat că operațiunea va implica distrugătoare cu rachete ghidate, peste 100 de aeronave și 15.000 de militari. Numai ca Pentagonul nu a răspuns imediat la întrebările privind modul exact în care vor fi desfășurate aceste forțe masive. Iranul, în schimb, a respins planul.
Blocaj logistic global
Totul depinde acum de deblocarea Strâmtorii Hormuz. V-ați gândit vreodată la amploarea reală a acestui blocaj logistic global? Situația este descrisă ca fiind extrem de tensionată pentru infrastructura energetică mondială, după cum notează Financiarul. Stephen Innes de la SPI Asset Management oferă o imagine clară a situației: piața petrolului „rămâne punctul de sprijin, cu sute de tancuri petroliere, vrachiere și nave de marfă încă blocate în Golf, staționând în timp ce constrângerile de depozitare îi obligă pe producători să oprească… Producția pur și simplu pentru că nu mai există loc pentru a o depozita”.
Și aici intervine legătura directă cu buzunarele românilor. Când prețul barilului Brent oscilează la peste 100 de dolari din cauza acestor blocaje (înainte de război se vindea cu puțin peste 70 de dolari), șoferii resimt șocul direct la pompă, iar costurile uriașe de transport umflă rapid prețurile la raft pentru multe produse.
Febra tehnologică pe burse
Capitalul, însă, caută mereu oportunități. Bursele asiatice au arătat o dinamică interesantă peste noapte. Indicele Hang Seng din Hong Kong a urcat cu 1.4%, atingând 26,135.47 puncte, în timp ce piețele din China continentală și Japonia au fost închise. În Australia, S&P/ASX 200 a alunecat cu 0.3%. Iar sectorul tehnologic a atras volume uriașe. Achizițiile puternice de acțiuni tehnologice au împins titlurile din Coreea de Sud mult mai sus, Kospi câștigând 3.8%, iar Taiex din Taiwan a crescut cu 4.2%.
Pe Wall Street, vineri s-au atins noi recorduri. S&P 500 a urcat cu 0.3% la un nou maxim istoric de 7,230.12. Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 0.3% la 49,499.27, dar indicele compozit Nasdaq a adăugat 0.9% pentru o închidere record la 25,114.44. Apple a condus plutonul, cu o creștere de 3.3% după ce a livrat un profit peste așteptări.
Paradoxul giganților petrolieri
E drept că prețurile acțiunilor urmează, pe termen lung, traiectoria profiturilor, iar companiile americane au depășit așteptările pentru primele trei luni din 2026.
Cifrele sunt clare.
Puțin peste un sfert dintre companiile din S&P 500 au raportat deja rezultatele, iar 84% dintre ele au depășit estimările analiștilor, conform datelor FactSet. Dar hai sa vedem ce se întâmplă cu giganții energiei, pentru că lucrurile stau puțin diferit. Prețurile uriașe au ajutat cele mai mari două companii petroliere din SUA să raporteze un profit mai puternic decât se anticipa. Si totusi, vineri, prețurile acțiunilor au scăzut atât pentru Exxon Mobil, cu 1%, cât și pentru Chevron, cu 1.4%, pe măsură ce prețurile petrolului au regresat, iar ambele corporații au raportat scăderi ale venitului net față de anul precedent.
Luni dimineață, în primele tranzacții valutare, dolarul a crescut la 157.18 yeni japonezi de la 156.80 yeni, în timp ce moneda euro a scăzut la 1.1724 dolari de la 1.1746 dolari.
