Lovitura fiscală pe nicotină: Expertize internaționale avertizează Bruxelles-ul

Pe 1 septembrie, o scrisoare deschisă semnată de 83 de specialiști renumiți în sănătate publică, dependență de nicotină și controlul tutunului a fost trimisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acești experți au tras un semnal de alarmă în legătură cu inițiativa Comisiei de a majora taxele pentru produsele cu risc redus din tutun, care includ țigările electronice și produsele din tutun încălzit. În contextul în care Uniunea Europeană intenționează să reformeze Directiva privind accizele la tutun (TED), aceștia susțin că planurile de a taxa aceste produse la fel ca țigările convenționale contravin dovezilor științifice și ar putea încuraja comerțul ilegal.

Avertismentul experților și reacțiile oficialilor

Scrisoarea deschisă trimisă de specialiști subliniază că Europa este pe calea unei abateri semnificative de la principiile fundamentale ale sănătății publice bazate pe dovezi. Aceștia contestă afirmația conform căreia produsele fără fum ar fi la fel de periculoase ca fumatul tradițional. Printre semnatari se numără organizații de prestigiu, cum ar fi European Tobacco Harm Reduction Advocates (ETHRA) și International Association for Smoking Control and Harm Reduction (SCOHRE).

Profesorul Konstantinos Farsalinos, un expert cunoscut în domeniul reducerii riscurilor, a criticat clar poziția oficială a Comisiei Europene. El a subliniat că orice politică de sănătate publică ar trebui să se bazeze pe cele mai bune dovezi științifice. Recent, însă, comunicările oficialilor au abandonat acest principiu și afirmă că produsele fără fum provoacă daune comparabile cu țigările convenționale, ceea ce contrazice atât dovezile științifice, cât și bunul simț. Farsalinos a avertizat că o taxare prohibitivă a acestor produse va stimula piața neagră, având implicații negative pentru sănătatea publică.

TED și TEDOR: Mecanisme fiscale în dezbatere

Comisia Europeană a prezentat în luna iulie două inițiative fiscale relevante: revizuirea TED (Directiva accizelor pe tutun) și TEDOR (Resursa Proprie din Accizele pe Tutun). Prima măsură propune creșteri drastice ale accizelor — o majorare de 139% pentru țigări și de 258% pentru tutunul de rulat. De asemenea, se introduce pentru prima dată taxe ridicate pentru țigările electronice și produsele din tutun încălzit. TEDOR preconizează o suprataxă uniformă de 15%, destinată să acopere bugetul UE, generând aproximativ 11,2 miliarde de euro anual.

Aceste inițiative sunt integrate în cadrul financiar multianual al Uniunii pentru perioada 2028-2034, evaluat la 2 trilioane de euro, și vizează strategii precum reînarmarea Europei sub umbrela NATO și tranziția verde. Astfel, Bruxelles-ul se bazează pe consumul de tutun și nicotină pentru a asigura finanțarea unor programe esențiale.

Însă, această abordare a generat o opoziție puternică în statele membre, cum ar fi Italia, Grecia, Portugalia și România, unde prevalența fumatului este încă ridicată și taxele pe tutun sunt subiecte politice sensibile. Suedia a condamnat public planul, subliniind că veniturile obținute nu vor fi utilizate direct pentru sănătate, ci vor alimenta, în realitate, bugetul Uniunii.

Sănătatea publică sau veniturile bugetare?

Unul dintre cele mai mari motive de îngrijorare pentru experți este dependența Uniunii Europene de veniturile obținute din accizele pe tutun. Dacă fumatul ar scădea semnificativ, bugetul UE ar putea pierde până la 78,4 miliarde de euro. Această amenințare creează un stimulent pervers, încurajând, paradoxal, menținerea nivelului ridicat al consumului de tutun, în loc să promoveze renunțarea.

Taxarea la fel de severă a alternativelor cu risc redus ar afecta instrumentele care, în alte state, au contribuit la reducerea semnificativă a fumatului. Suedia și Regatul Unit oferă exemple de politici eficiente, bazate pe diferentierea între produsele combustibile și cele necombustibile, având rezultate pozitive în sănătatea publică.

Deși aprobarea pachetului TED necesită unanimitatea celor 27 de state membre, Comisia pare dispusă să-și asume riscuri, bazându-se pe presiunea bugetară pentru a obține voturile necesare. Fără o reformă a acestor măsuri, sănătatea publică ar putea deveni o monedă de schimb într-o strategie fiscală axată pe dependență.

Dacă Uniunea Europeană își menține angajamentul de a reduce numărul de fumători și de a proteja sănătatea publică, taxarea produselor alternative la fel ca țigările convenționale contrazice logica și dovezile științifice. O politică fiscală echilibrată ar trebui să încurajeze inovațiile care reduc riscurile, nu să le penalizeze.

Experiențele din alte țări

Analizând rezultatele din Suedia, Regatul Unit și Noua Zeelandă, ne dăm seama de impactul pozitiv pe care îl pot avea strategiile de reducere a riscurilor. În Suedia, de exemplu, s-a observat o scădere semnificativă a prevalenței fumatului, în condițiile în care alternativele de fumat cu risc redus, precum snus-ul, au fost promovate activ. Această abordare bazată pe dovezi a condus nu doar la îmbunătățirea sănătății publice, ci și la un număr mai mic de țigări consumate.

În Regatul Unit, Guvernul a adoptat o strategie similară, recunoscând că produsele fără fum, cum ar fi țigaretele electronice, pot ajuta fumătorii să renunțe la țigările tradiționale. Campaniile de informare și promovare a acestor produse au contribuit la scăderea numărului de fumători și la îmbunătățirea sănătății publice.

Noua Zeelandă a implementat o strategie ambitioasă de reducere a fumatului, axându-se pe educația publicului și pe oferirea de alternative de fumat sigure. Datorită acestor inițiative, țara a reușit să reducă considerabil numărul de fumători și să îmbunătățească sănătatea populației.

Impactul inițiativelor europene asupra sănătății publice

Experții spun că, în cazul în care Bruxelles-ul va continua să implementeze măsuri fiscale punitive pentru produsele cu risc redus, va complica şi mai mult eforturile de reducere a fumatului. Asociațiile de sănătate publică și experții avertizează că aceste planuri nu doar că vor diminua opțiunile disponibile pentru fumătorii care doresc să renunțe, dar vor putea conduce și la o creștere a fumatului, prin stimularea comerțului ilegal.

Statele membre ar trebui să abordeze problema accizelor pe tutun cu o gândire orientată spre sănătate publică, considerând impactul pe termen lung asupra sănătății cetățenilor. De asemenea, este crucial ca Bruxelles-ul să reanalizeze aceste propuneri fiscale în lumina dovezilor științifice și a experiențelor din alte țări.

Soluții și perspective viitoare

În acest context politic și economic complex, este esențial să se creeze o viziune integrată asupra politicilor de sănătate publică în Uniunea Europeană. O abordare care să prioritizeze sănătatea cetățenilor, în locul veniturilor bugetare, poate duce la rezultate durabile.

De asemenea, o mai bună coordonare între statele membre ar putea facilita implementarea unor măsuri care promovează produsele mai puțin dăunătoare ca alternative viabile la fumat. Este necesară o educare continuă a populației cu privire la riscurile fumatului și la beneficiile utilizării produselor cu risc redus.

Colaborarea între cercetători, guverne și organizații de sănătate publică este crucială pentru a crea un mediu în care fumătorii să fie încurajați să facă tranziția către alternative mai sigure. Această strategie nu numai că ar beneficia sănătatea publică pe termen lung, dar ar putea și să reducă semnificativ costurile asociate cu tratamentele pentru afecțiunile cauzate de fumat.

Bruxelles-ul trebuie să își reevalueze prioritățile și să asigure că sănătatea publică rămâne în centrul deciziilor sale fiscale. Astfel, se poate construi o Europă mai sănătoasă, în care fiecare cetățean beneficiază de politici bazate pe dovezi, care promovează nu doar bunăstarea economică, ci și sănătatea și fericirea populației europene.