Liderii europeni au solicitat Comisiei Europene să elaboreze opțiuni pentru sprijinul financiar al Ucrainei pe parcursul următorilor doi ani, având în vedere posibilitatea unui împrumut semnificativ garantat de activele rusești înghețate. Decizia finală va fi amânată pentru luna decembrie.
Ce se va întâmpla cu fondurile Rusiei înghețate în Uniunea Europeană? Liderii europeni au convenit că aceste resurse ar putea fi utilizate pentru a susține Ucraina în următorii doi ani, însă dezbaterile nu au fost lipsite de controverse. După ore de negocieri la Bruxelles, șefii de stat au încercat să echilibreze necesitatea urgentă de sprijin pentru Kiev cu riscurile legale asociate acestei măsuri.
Detalii despre planul de 140 de miliarde de euro
În concluziile adoptate joi, Uniunea Europeană a mandatat Comisia Europeană să propună metode pentru a acoperi necesitățile financiare ale Ucrainei până în 2026. Cea mai discutată opțiune este un împrumut major, de 140 de miliarde de euro, garantat prin activele Băncii Centrale a Rusiei, care au fost blocate în UE după invazia din 2022.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat: „Rusia ar trebui să fie conștientă de acest lucru: Ucraina va avea resursele financiare necesare pentru a se apăra.”
Cu toate acestea, modalitatea exactă de implementare trebuie stabilită. Comisia trebuie să găsească o soluție care să permită utilizarea acestor fonduri înghețate fără a le confisca în mod direct.
- Activele rusești înghețate în UE sunt evaluate la aproximativ 200 de miliarde de euro.
- Cea mai mare parte a acestor fonduri este deținută de Euroclear, o organizație cu sediul în Belgia.
- Împrumutul ar urma să fie rambursat din eventualele despăgubiri pe care Rusia le-ar plăti în viitor.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a recunoscut dificultatea procesului: „Am convenit asupra „Ce” , adică împrumutul pentru reparații, și trebuie să lucrăm la „Cum”, adică la modalitățile prin care putem să-l facem posibil.”
Obiecțiile Belgiei și altor state
Belgia, țara în care se află majoritatea activelor rusești, a ridicat numeroase întrebări. Prim-ministrul Bart De Wever a cerut garanții din partea tuturor statelor membre ale UE că vor împărți riscurile în cazul în care Rusia ar acționa în judecată. „Sunt doar mică și săraca Belgia; singurul lucru pe care pot să-l fac este să semnalez problemele și să solicit cu blândețe soluții pentru această problemă esențială.”, a declarat el după întâlnire.
Poziția altor lideri europeni
Nici Franța nu este complet convinsă. Președintele Emmanuel Macron a recunoscut că planul „Ridică întrebări juridice și probleme legate de partajarea riscurilor.”, dar consideră că este cea mai bună soluție pentru a sprijini Ucraina în anii următori. Singura țară care nu a susținut rezoluția summitului a fost Ungaria, cunoscută ca fiind cel mai apropiat aliat al Rusiei din rândul statelor membre ale UE.
Un diplomat european a definit compromisul ca fiind „Un mare succes.”, în timp ce un alt diplomat a subliniat că formularea finală „Nu închide, dar nici nu se grăbește.” în ceea ce privește utilizarea activelor rusești.
Reacții din Ucraina și Statele Unite
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski, prezent la Bruxelles pentru a căuta sprijin, a apreciat decizia ca un semnal clar de solidaritate. „Sprijin politic.” a afirmat el.
Concomitent, Statele Unite au anunțat noi sancțiuni împotriva companiilor petroliere Rosneft și Lukoil. De asemenea, președintele rus Vladimir Putin a declarat că sancțiunile nu vor avea un impact semnificativ asupra economiei ruse.
Președintele american Joe Biden a răspuns: „Bine, mă bucur că se simte așa. Vă voi spune peste șase luni. Să vedem cum se va desfășura totul.”
Pașii următori și perspectivele pentru decembrie
Până în decembrie, Comisia Europeană trebuie să rezolve trei probleme esențiale: cum să construiască împrumutul fără a încălca legislația internațională, cum să împartă riscurile între statele membre și cum să convingă Belgia să nu blocheze planul.
Presiunea asupra Rusiei se intensifică. Uniunea Europeană a aprobat un nou pachet de sancțiuni, care include interzicerea importului de gaze naturale lichefiate din Rusia începând cu 2027 și blocarea a mai mult de 100 de tancuri petroliere din așa-numita „flotă fantomă” a Moscovei.
Se dovedește astfel că implementarea planului este în continuare incertă. Totul depinde acum de negocierile tehnice și de voința politică a celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.
În săptămânile următoare, atenția va continua să se concentreze pe modul în care liderii europeni vor reuși să ajungă la un acord pentru a sprijini Ucraina și pentru a utiliza activele rusești înghețate fără a genera riscuri legale suplimentare. Decizia finală, așteptată în luna decembrie, va avea implicații semnificative asupra viitorului relațiilor dintre Uniunea Europeană, Ucraina și Rusia.
Experții subliniază că, pe lângă aspectele juridice, este esențial ca măsurile adoptate să fie suficiente pentru a răspunde nevoilor imediate ale Ucrainei. Printre aceste nevoi se numără nu doar asistența financiară, ci și sprijinul militar, în contextul desfășurării continue a conflictului cu Rusia.
În plus, se remarcă faptul că opiniile populare din diferite state europene variază în ceea ce privește nivelul de sprijin pentru Ucraina, existând și voci care exprimă scepticism față de utilizarea activelor rusești în acest scop. De exemplu, în țări precum Italia și Spania, există îngrijorări legate de impactul economic pe termen lung al sancțiunilor asupra propriilor economii.
Se preconizează că discuțiile dintre liderii europeni vor continua să fie intense, având în vedere diversitatea punctelor de vedere și a intereselor naționale în cadrul Uniunii. Prin urmare, impactul acestor negocieri asupra finalizării unui plan viabil pentru sprijinul Ucrainei va fi crucial în următoarele săptămâni.
Pe lângă sprijinul direct financiar, Comisia Europeană discută și despre posibilitatea extinderii colaborării cu aliații internaționali. Acest aspect ar putea include blocarea accesului Rusiei la piețele internaționale și consolidarea parteneriatelor cu statele care sunt dispuse să ajute Ucraina, cum ar fi Statele Unite și Regatul Unit.
Pe scurt, întreaga comunitate internațională continuă să se sesizeze asupra situației din Ucraina, iar deciziile de la Bruxelles vor avea un impact semnificativ nu doar asupra soartei acestei țări, ci și asupra stabilității și securității întregii Europe. De asemenea, este crucial ca Uniunea Europeană să rămână unită în fața provocărilor și în eforturile sale de a sprijini democrația și suveranitatea Ucrainei.
Pe termen lung, utilizarea activelor înghețate ale Rusiei ca sursă de finanțare pentru Ucraina ar putea reprezenta un precedent juridic important în cadrul dreptului internațional, având în vedere complexitatea articolelor legislative actuale. De aceea, fiecare decizie va necesita o analiză detaliată a implicațiilor legale și politice, pentru a asigura că Uniunea Europeană nu încalcă normele internaționale, protejând totodată interesele Ucrainei.
