SpaceX programează pentru joi, 16 iulie 2026, zborul de test cu numărul 13 al Starship. Misiunea include 20 de sateliți grei Starlink V3 și urmărește, între obiectivele principale, o amerizare controlată a propulsorului Super Heavy. Lansarea este stabilită pentru ora 18:45 EDT, respectiv 22:45 GMT, de la baza Starbase din South Texas, într-o fereastră de 90 de minute.
Miza tehnică și comercială este legată direct de masa încărcăturii. Sateliții V3 au aproximativ 4.400 de livre fiecare, adică 2.000 de kilograme, iar Falcon 9, racheta care a zburat de 165 de ori în 2025, nu poate ridica în spațiu mii de astfel de unități. Starship Version 3 are peste 400 de picioare, adică 122 de metri, și o capacitate de peste 110 tone, respectiv 100 de tone metrice, pe orbita Pământului. Fără această clasă de încărcare, planul SpaceX de a extinde rețeaua Starlink de la aproximativ 10.800 de nave spațiale la până la 100.000 de sateliți V3 rămâne blocat logistic.
Zborul 13 este a 13-a misiune generală a rachetei și a doua din 2026, după Zborul 12 din joi, 22 mai 2026, prima misiune a variantei V3. Atunci, nava a desfășurat cu succes 22 de încărcături, dintre care 20 de manechine și 2 sateliți Starlink reali, dar propulsorul Super Heavy a avut probleme la motor și s-a prăbușit în Golful Mexic, ratând amerizarea controlată. Reprezentanții SpaceX au arătat că misiunea de acum vizează exact remedierea acelui punct critic. Obiectivul principal de testare al propulsorului este executarea cu succes a lansării, ascensiunii, separării treptelor, manevrei de întoarcere și manevrei de aterizare la un punct offshore din Golful Americii.
Potrivit Financiarul, pe traseu, propulsorul Super Heavy are ca țintă amerizarea controlată în Golful Mexic, redenumit Golful Americii de administrația Trump, la aproximativ șapte minute după lansare. Nava va încerca o amerizare în Oceanul Indian la circa 65 de minute de la lansare. Pentru acest zbor au fost făcute mai multe modificări la nivel de hardware și software, pentru a aborda problemele observate la misiunea anterioară.
Cei 20 de sateliți Starlink V3 din acest test nu reprezintă o încărcătură operațională în sensul clasic. Ei vor fi lansați pe o traiectorie suborbitală. Șase dintre ei au camere pentru scanarea plăcilor scutului termic al navei Starship, ca etapă pregătitoare pentru o viitoare manevră de prindere a navei cu brațele chopstick de pe turnul de lansare. Reprezentanții SpaceX au precizat că sateliții Starlink V3 vor extinde panourile solare și antenele și vor încerca să se conecteze cu constelația mai mare Starlink prin intermediul unor lasere de mare capacitate. Sateliții se vor afla pe aceeași traiectorie suborbitală ca Starship și se așteaptă să fie distruși la reintrare, la aproximativ 20 de minute după desfășurare.
Compania testează în paralel și scutul termic. Reprezentanții SpaceX au precizat: „Scutul termic va avea plăci cu senzori de sarcină pentru a face măsurători pe măsură ce vehiculul experimentează o presiune dinamică mai mare la ascensiune decât la zborurile anterioare, punând un stres suplimentar pe prinderile plăcilor în schimbul unei capacități crescute de transport a încărcăturii pe orbită.”
Presiunea asupra programului nu vine doar din Starlink. Varianta operațională Starship V3 este programată să zboare pe orbita Pământului în misiunea Artemis III a NASA în 2027 și să transporte astronauții Artemis IV pe Lună în 2028. În același timp, acțiunile SpaceX au scăzut recent la 132,62 dolari, sub prețul de listare inițială IPO. Compania condusă de Elon Musk s-a extins în inteligența artificială, prin achiziția xAI, și în producția de centre de date, pe lângă activitatea principală de producție de rachete și sateliți de internet.
Reperele urmărite la această misiune sunt trei: separarea treptelor, amerizarea controlată a propulsorului la aproximativ șapte minute și desfășurarea celor 20 de sateliți V3 înainte ca aceștia să se distrugă la reintrare la circa 20 de minute după separare. Pentru rețeaua Starlink, testul arată dacă platforma V3 începe să reducă blocajul de capacitate.
