Luigi Fresco, antrenorul și președintele clubului Virtus Verona, a demisionat pe 4 martie 2026, pentru a reveni după doar 20 de zile. Potrivit Dolce, Fresco, în vârstă de 64 de ani, a revenit pentru a încerca să salveze echipa de la retrogradare.
O viață dedicată unui singur club
Luigi Fresco este un caz aparte în fotbalul mondial. Conform Dolce, el a îmbrăcat pentru prima dată tricoul lui Virtus la vârsta de 8 ani. La 12 ani a început să antreneze, iar la 15 ani conducea echipa de tineret.
Pe 1 aprilie 1982, la 21 de ani, Fresco a preluat funcția de antrenor principal și președinte al echipei de amatori. De atunci, a urmat o ascensiune cu șase divizii, transformând clubul într-unul profesionist, evoluând până în Serie C.
Deși în Verona există cluburi mai cunoscute, precum Hellas, în prima ligă, și Chievo, în Serie D, Virtus a ajuns să fie cunoscută datorită lui Fresco. Longevitatea sa depășește nume precum Sir Alex Ferguson, care a stat 27 de ani la Manchester United, sau Arsene Wenger, cu 22 de ani la Arsenal. Singurul care se poate compara cu el este Guy Roux de la Auxerre.
Mai mult decât un antrenor
Supranumit Alex Ferguson cel italian, Luigi Fresco a dedicat totul clubului Virtus Verona. În perioada de amatorism, el vindea ziare pentru a putea plăti jucătorii. Implicarea sa a depășit granițele terenului, transformând clubul într-un refugiu social.
Fresco a oferit adăpost familiilor nevoiașe chiar la baza sportivă și a ajutat sute de imigranți. „La începutul anilor 90, am luat sub aripa noastră mai mulți albanezi. Apoi, timp de cincisprezece ani, tineri din fosta Iugoslavie”, își amintea Fresco în 2020.
Această poveste a continuat și în anii recenți. „Nu cu mult timp în urmă, prefectura din Verona ne-a trimis un grup de tineri africani care doreau să facă sport. Cu timpul, li s-au alăturat și alții. Printre ei sunt și unii care și-au găsit vocația în fotbal”, a adăugat antrenorul.
Un exemplu este portarul Sheikh Sibi, care a ajuns în Italia cu barca. „După ce a trecut printr-un centru de refugiați, soarta l-a adus la Virtus. L-am repartizat la o altă echipă de fotbal amator. Mai târziu, ne-a convins că merită mai mult, așa că de cinci ani apără poarta primei echipe. Apoi a primit o convocare la naționala Gambiei”, a povestit Fresco.
Gigi, omul care înfruntă ultrașii
Luigi Fresco nu a ezitat să ia atitudine. Când unul dintre atacanții săi brazilieni a fost ținta scandărilor rasiste, antrenorul a mers direct la ultrașii adverși pentru a le cere socoteală.
„V-ați fi așteptat la așa ceva? A doua zi, după meci, am mers la barul unde se întâlneau de obicei ultrașii. Am fost uimit să văd cum conviețuiau pașnic în același loc cu persoane de culoare, deși cu 24 de ore înainte îmi insultaseră jucătorul. Am discutat cu ei despre ce s-a întâmplat pe stadion și am înțeles că a fost un mod stupid de a glumi. Dar asta nu-i scuză”, a descris Fresco incidentul.
Șef peste el însuși: s-a concediat și s-a iertat
Din sezonul 2018/19, Virtus Verona joacă în a treia ligă italiană. În prezent, echipa ocupă locul 18, poziție de baraj pentru menținere, și se confruntă cu retrogradarea. Nici măcar venirea lui Hachim Mastour, fostul copil-minune de la AC Milan, nu a schimbat situația.
Pe 4 martie 2026, Luigi Fresco a făcut un gest neobișnuit pentru a zgudui vestiarul. El s-a autodemis din funcția de antrenor principal, rămânând secund. Practic, președintele s-a dat singur afară.
Însă, după ce echipa a obținut un singur punct în următoarele trei etape, „pensionarea” a durat doar 20 de zile. Pe 24 martie, Fresco a revenit ca antrenor principal, cu misiunea de a-și salva clubul de la retrogradare.
Biografia sa are acum două repere: antrenor principal de la 1 aprilie 1982 până la 4 martie 2026 și apoi de la 24 martie 2026 până în prezent. Luigi Fresco ar putea să se retragă definitiv de pe bancă dacă va reuși să salveze echipa de la retrogradare, concentrându-se pe funcția de președinte.
