Peste 70% dintre angajații români folosesc inteligența artificială (AI) la locul de muncă fără a beneficia de training din partea companiei, potrivit Revista Ioana. Angajatorii încep să impună standarde, iar trei competențe devin esențiale pentru a evita concedierea.
Paradoxul AI în România: Entuziasm fără training
Un studiu recent, Hays România Salary Guide 2025, arată că 52% dintre angajați utilizează deja instrumente AI în activitatea zilnică. Managerii sunt în general favorabili, 68% dintre companii recomandând activ folosirea acestor instrumente. Cu toate acestea, doar 51% dintre angajatori oferă training adecvat, lăsând un gol semnificativ în pregătirea angajaților.
Acest gol este umplut de 73% dintre angajați, care învață singuri, de pe YouTube sau forumuri, cum să utilizeze ChatGPT și alte platforme AI. Această abordare individuală a avut beneficii, dar a expus companiile la riscuri, de la secrete comerciale divulgate în chatboți publici, la decizii de business bazate pe informații false generate de AI.
Măsuri restrictive și necesitatea competențelor
În acest context, 14% dintre angajatori se pregătesc să interzică total folosirea AI, conform Revista Ioana. Majoritatea, 68%, vor permite utilizarea, dar cu monitorizare strictă și cu personal calificat. Aici intervin noile competențe esențiale, care pot face diferența între succes și eșec profesional.
1. Ingineria de prompturi: Arta întrebării corecte
Prima competență esențială este ingineria de prompturi, care se referă la abilitatea de a formula cerințe clare, detaliate și contextuale pentru un model de inteligență artificială. Nu mai este suficient să ceri „scrie-mi un email”.
În 2026, un manager de marketing va trebui să formuleze cerințe precise: „un text de 300 de caractere pentru o postare pe Facebook, targetată către femei între 25-35 de ani, din mediul urban, cu un ton prietenos, dar profesional, care să includă emoji-uri relevante, un call-to-action direct către link-ul produsului și trei variante de titlu pentru A/B testing”. Angajatul care poate obține rezultate dintr-un singur prompt bine formulat aduce valoare reală.
Conform datelor analizate de TechRider, 73% dintre angajatori consideră că AI este o sursă de productivitate. Această productivitate nu vine din simpla utilizare a instrumentului, ci din utilizarea sa expertă, bazată pe formularea corectă a cerințelor.
2. Analiza augmentată: Viziune strategică peste datele AI
Inteligența artificială este eficientă în procesarea volumelor mari de date și identificarea corelațiilor. Studiul Hays arată că 46% dintre companii o folosesc deja ca suport în analiza datelor, iar 53% pentru creativitate și generare de idei. Totuși, AI-ul nu are intuiție de business și nu înțelege contextul pieței sau cultura internă a unei companii.
Aici intervine analiza strategică augmentată. Un angajat valoros în 2026 nu va prezenta doar un grafic generat de AI. El va interpreta graficul și va oferi o perspectivă strategică. De exemplu, ar putea spune: „AI-ul a identificat o scădere a vânzărilor în regiunea de sud-vest, corelată cu o campanie a competitorului X. Propunerea mea, bazată pe aceste date, este să lansăm o contra-ofertă țintită în următoarele două săptămâni”.
Această abilitate de a suprapune gândirea critică și viziunea de business peste rezultatele brute ale AI este extrem de valoroasă pentru angajatori. Aceasta face diferența dintre un simplu operator de date și un strateg.
3. Etică și supervizare AI: Paznicul digital al companiei
Competența de supraveghere etică și validare este crucială pe termen lung. Inteligența artificială poate greși, discrimina, inventa informații și poate fi părtinitoare. Faptul că 22% dintre companii se bazează pe AI pentru a reduce erorile umane este un risc.
Angajatul viitorului trebuie să fie un filtru uman, capabil să evalueze un text generat de AI și să identifice potențiale probleme legale sau de imagine. El trebuie să verifice sursele unei analize create automat și să înțeleagă limitele tehnologiei. În contextul în care 68% dintre șefi vor să monitorizeze utilizarea AI, angajatul responsabil și conștient de riscuri devine indispensabil.
El este mai mult decât un utilizator, ci un garant al utilizării corecte, o competență esențială într-o lume unde reglementările, precum cele discutate la nivelul UE, devin tot mai stricte.
Calea de urmat: Training sau interdicție
Piața muncii se află într-un punct critic. Companiile care aleg interdicția (14%) riscă să piardă teren în fața competiției. Cele care permit folosirea haotică se expun unor riscuri legale și de reputație. Calea de mijloc, adoptată de majoritate, este profesionalizarea, conform Revista Ioana.
Aceasta presupune investiții în training și o schimbare de mentalitate în recrutare. Întrebarea „Știi să folosești AI?” va fi înlocuită cu întrebări specifice: „Dă-mi un exemplu de prompt complex pe care l-ai folosit pentru a rezolva o problemă de business”, „Cum validezi informațiile generate de un model lingvistic?” sau „Care sunt riscurile etice în folosirea AI pentru segmentarea clienților?”.
Răspunsul la aceste întrebări va determina cine primește jobul. O strategie națională coerentă, care să sprijine această tranziție, este încă așteptată, în ciuda planurilor enunțate de Ministerul Digitalizării. Pentru angajații români, mesajul este clar: A folosi AI nu mai este un avantaj, ci o condiție de bază. A o folosi strategic, etic și eficient este noul standard.
Cei care înțeleg asta și încep să-și dezvolte aceste trei competențe vor prospera. Ceilalți riscă să descopere că jobul lor a fost, într-adevăr, automatizat.
