Nicușor Dan a declarat joi, din Belgia, că nu există motive de îngrijorare cu privire la o „Europă cu două viteze”, concept care a stârnit dezbateri în România. Președintele a minimalizat ideea, reducând-o la o colaborare punctuală între state, potrivit News24.
Nicușor Dan: Colaborare, nu divizare
„Europa cu mai multe viteze, sau cel puţin aşa cum este ideea la momentul ăsta, este pur şi simplu reuniuni de ţări cum a fost reuniunea de acum o oră în care ţări care au anumite idei se coordonează pentru a pune împreună o idee pe masa Consiliului. Deci aici nu trebuie să avem vreo îngrijorare”, a explicat Nicușor Dan. El a insistat că nu există intenția de a crea reglementări diferite pentru statele membre.
Întrebat despre locul României în acest context, Nicușor Dan a negat orice diviziune oficială. El a subliniat că nu există tratate sau reguli care să diferențieze membrii UE. Totul se reduce la discuții și alianțe pe subiecte specifice. „Nu există vreo intenţie la nivel de reglementare în interiorul Uniunii pentru regimuri diferite între ţări. Asta nu există”, a adăugat președintele.
El a descris situația actuală ca fiind una de coordonare între țări. Grupuri de state cu interese comune în domenii precum economia sau ecologia își unesc eforturile pentru a-și promova ideile. Această colaborare nu implică, în viziunea sa, o împărțire a Uniunii Europene în categorii diferite.
Mizele României: Energie și bugetul UE 2028-2034
Dincolo de discuțiile teoretice, România are două preocupări majore: prețul energiei și alocarea fondurilor din bugetul UE pentru perioada 2028-2034. Nicușor Dan a subliniat importanța acestor aspecte pentru competitivitatea țării.
„Unul este preţul energiei cu cele două componente, interconectarea reţelei şi taxele pe emisii de carbon care ridică preţul”, a detaliat Nicușor Dan. El a explicat că interconectarea rețelelor energetice și taxele pe emisiile de carbon influențează costul energiei.
A doua miză importantă este distribuirea fondurilor pentru creștere economică. România dorește ca alocarea banilor să nu se bazeze exclusiv pe performanță, ci și pe criterii geografice. Această abordare ar ajuta țara să nu rămână în urmă față de statele mai dezvoltate.
Teama de decalaj: Competiția și fondurile europene
Principala preocupare a României este că, dacă fondurile pentru competitivitate vor fi alocate doar statelor cu performanțe superioare, decalajul dintre Vest și Est se va adânci. Nicușor Dan a oferit exemplul programului Horizon, unde România nu a obținut rezultate semnificative.
„Exemplul cel mai simplu e Horizon. Am avut un program de cercetare-dezvoltare al Uniunii Europene, în care România nu a luat practic nimic”, a spus Nicușor Dan. El a avertizat că, dacă criteriile vor fi strict competitive, România și alte țări de la granița UE vor avea șanse reduse de a accesa aceste fonduri. „Şi atunci decalajul se va adânci, se va mări”, a adăugat președintele.
Această temere este alimentată de experiența anterioară, unde criteriile stricte de performanță au dezavantajat România. Alocarea fondurilor pe criterii geografice ar putea contribui la reducerea disparităților economice dintre statele membre.
Scrisoarea Ursulei von der Leyen: O Europă cu viteze diferite?
În contrast cu declarațiile lui Nicușor Dan, Euractiv a relatat că Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a propus o „Europă cu viteze diferite” într-o scrisoare adresată liderilor UE. Această propunere ar putea reporni economia europeană, dar implică o abordare diferită de cea susținută de Nicușor Dan.
Von der Leyen a menționat cooperarea consolidată, un mecanism oficial prevăzut în tratatele UE. Acesta permite unui grup de minimum nouă țări să avanseze pe anumite politici fără a aștepta acordul tuturor celor 27 de state membre. Această abordare ar putea crea o diviziune între statele care participă la cooperare și cele care rămân în urmă.
Deci, în timp ce Nicușor Dan vorbește despre o coordonare flexibilă, propunerea Ursulei von der Leyen sugerează un mecanism oficial care ar putea duce la o Europă cu viteze diferite. Această discrepanță ridică întrebări cu privire la viitorul integrării europene și la modul în care România se va poziționa în acest context.
