Salariile angajaților din România ar putea crește, în medie, cu 5% în 2026, după ajustarea cu inflația. Creșterea este prognozată de un studiu realizat de Mercer, o firmă de consultanță, potrivit Revista Ioana. Ritmul de creștere va fi însă mai lent comparativ cu 2025.
Creșteri salariale inegale
Studiul Mercer, care a analizat planurile a 435 de angajatori din 15 industrii, arată că majorările salariale nu vor fi resimțite uniform. Angajații cu sindicate puternice și cei din industrii competitive ar putea beneficia de creșteri nominale de până la 9%. Alții, în schimb, vor simți impactul unei economii în încetinire, afectată de deficitul bugetar și de costurile ridicate pentru companii.
Majorarea salarială medie la nivelul pieței private este estimată la aproximativ 6%. Aceasta este o creștere mai modestă față de cea din 2025, indicând o abordare mai prudentă din partea firmelor. În sectoarele unde sindicatele au o influență semnificativă, negocierile ar putea duce la majorări de până la 9%.
Impactul inflației asupra puterii de cumpărare
Pentru a evalua impactul asupra puterii de cumpărare, este esențial să se ia în considerare prognoza de inflație. Banca Națională a României (BNR) estimează o rată anuală a inflației de 3,7% spre sfârșitul anului 2026, conform rapoartelor oficiale. Prin urmare, creșterea reală a salariilor pentru majoritatea angajaților va fi de aproximativ 2,3%.
Doar angajații care vor beneficia de majorări de 9% se vor apropia de o creștere reală a puterii de cumpărare de 5%. La baza piramidei salariale, o creștere este deja stabilită: salariul minim pe economie va crește de la 4.050 de lei la 4.325 de lei brut în iulie, ceea ce înseamnă un plus de 4,8% pentru angajați, care vor primi aproape 2.700 de lei net.
Încetinirea motorului economic
Prudența companiilor este justificată de semnele de oboseală ale economiei, cu o creștere prognozată modestă. Alexandra Smedoiu, economist, explică: „Pentru anumite companii, poate să fie o creștere semnificativă a costului cu forța de muncă. Asta într-o perioadă în care se pune foarte multă presiune pe costuri. Este o perioadă dificilă pentru mediul de afaceri, pentru că dacă consumul scade, veniturile scad, atunci costurile trebuie ținute sub control.”
Deficitul bugetar rămâne o problemă majoră pentru România, fiind prognozat să depășească 6% din PIB în 2026, depășind țintele europene. Christian Năsulea, economist, avertizează: „Ca să scazi deficitul, duci la reducerea banilor care intră în economie, deci o scădere a consumului, deci o scădere a ritmului de creștere economică.” Aceste presiuni sunt vizibile și în coaliția de guvernare, unde există tensiuni și incertitudine cu privire la buget.
Sectoare câștigătoare și pierzătoare
Studiul Mercer nu identifică explicit sectoarele câștigătoare, dar indică faptul că marile companii cu sindicate puternice vor oferi cele mai mari majorări. Pe de altă parte, există sectoare care se confruntă cu dificultăți semnificative. Sectorul agricol este un exemplu, cu riscul de faliment pentru jumătate dintre fermele de porci până la vară, din cauza costurilor ridicate și a prețurilor de vânzare nesustenabile. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, declara recent că România a devenit grânarul Europei.
Asociația Producătorilor de Carne de Porc trage un semnal de alarmă. Pe fondul acestor perspective mixte, angajatorii caută metode alternative pentru a-și reține angajații, cum ar fi oferirea de beneficii extra-salariale. Numărul zilelor de concediu a crescut, ajungând la o medie de 27 de zile pe an în sectorul privat, față de minimul legal de 20 de zile.
Impactul pe termen lung asupra pensiilor
Orice creștere salarială, chiar și modestă, are un impact pozitiv pe termen lung. Contribuțiile la bugetul de stat cresc, la fel și sumele care intră în conturile private de pensii Pilon 2. Peste 8,4 milioane de români au acumulat 195 de miliarde de lei în aceste conturi, cu aproximativ 30% mai mult față de 2024. În medie, fiecare participant are aproape 23.100 de lei în cont.
O parte din acești bani sunt investiți la Bursa de Valori București, care a avut un an 2025 excepțional, depășind o capitalizare de 500 de miliarde de lei. Performanța bună a bursei se traduce în câștiguri mai mari pentru viitorii pensionari. Chiar dacă creșterea puterii de cumpărare este limitată pe termen scurt, fiecare leu în plus la salariul brut contribuie la o pensie mai sigură.
Anul 2026 a început cu un excedent bugetar de 850 de milioane de lei în ianuarie, prima lună pe plus din 2019, datorită unor venituri mai mari cu 18%. Acest început promițător este umbrit de provocările macroeconomice. Anul se anunță unul al contrastelor: o creștere salarială reală, dar modestă, bucurie pentru unii angajați și incertitudine pentru multe companii, prinse între promisiunile de la guvern și realitatea cifrelor.
