Ce este ceața cerebrală și cum se manifestă
Sarcinile care durau zece minute se pot întinde pe parcursul unei ore, iar listele de lucruri de făcut se pierd pe drum. Pentru Delia Lewis, specialistă în marketing din Manalapan Township, New Jersey, aceasta a fost realitatea concretă a ceții cerebrale în timpul pandemiei. „De obicei, pot jongla cu toate mingile în aer. Dar apoi îmi ziceam, Ce voiați să fac?’”, a descris ea. Senzația de lentoare, de minte împrăștiată sau de lipsă de claritate nu este o simplă oboseală.
Acest simptom, cunoscut ca „ceață cerebrală”, apare la adulți de toate vârstele. Jessica Caldwell, neuropsiholog la Wisconsin Alzheimer’s Institute, explică fenomenul simplu: „Creierul dumneavoastră se chinuie, dar nu funcționează la capacitate maximă.” Consecințele practice afectează viața de zi cu zi: multitaskingul devine dificil, sentimentul de copleșire crește, iar prezența în conversații sau la locul de muncă scade. Lila Jones, coordonator de wellness, descrie experiența sa: condusul devine mai stresant, iar la serviciu sarcinile multiple sunt aproape imposibile. „Creierul meu se simte ca și cum ar fi blocat în melasă”, a spus ea.
Stresul cronic și COVID-19 printre principalii factori declanșatori
Ceața cerebrală este un simptom recunoscut al COVID-ului lung, alături de oboseală, depresie și palpitații cardiace. Gayatri Devi, neurolog la Park Avenue Neurology din New York, afirmă că simptomul este comun în infecțiile care afectează sistemul respirator superior. Fluxul redus de oxigen către creier și febra pot duce la afectare mentală. Subiectul a devenit mult mai vizibil după anii de pandemie, când numeroase persoane au început să identifice mai ușor această formă de încetinire cognitivă, conform relatărilor Lyla.
Stresul cronic este un alt declanșator major. Potrivit Jessicăi Caldwell, creierul are în mod normal un mecanism care oprește eliberarea hormonilor de stres odată ce amenințarea a trecut. Când stresul este constant, creierul rămâne în modul de protecție, ceea ce poate epuiza hipocampul. Efectele nu sunt abstracte: memoria și capacitatea de concentrare au de suferit.
Impactul somnului, hormonilor și al medicației
Lipsa somnului profund împiedică procesul de curățare a creierului, prin care este eliminat amiloidul, o substanță asociată cu boala Alzheimer, conform cercetărilor publicate în revista Science. În plus, somnul consolidează informațiile noi. „Somnul este, de asemenea, momentul în care creierul revizuiește informațiile noi și le consolidează, ajutându-vă să formați o memorie pe termen lung mai stabilă”, explică Jessica Caldwell.
Schimbările hormonale reprezintă o altă cauză importantă, în special în cazul femeilor. Ceața cerebrală este un simptom major al menopauzei, adesea trecut cu vederea. Gayatri Devi menționează că unele paciente au fost diagnosticate greșit cu demență sau Alzheimer. Explicația este legată de scăderea nivelului de estrogen în perimenopauză, care afectează receptorii din hipocamp. „Acei receptori sunt ca niște mici locuri de andocare pentru estrogen care sunt răspândite în hipocamp”, a detaliat neurologul. Creierul trebuie să se adapteze, iar Jessica Caldwell descrie această tranziție ca fiind momentul în care „creierul dumneavoastră își dă seama cum să funcționeze fără la fel de mult estrogen cu cât este obișnuit”.
Anumite medicamente pot provoca, de asemenea, ceață cerebrală. Printre acestea se numără tratamentele pentru migrene, anticonvulsivantele și unele produse fără rețetă pentru somn sau alergii. Efectul poate fi accentuat de consumul de alcool, chiar și de un singur pahar de vin. Dacă simptomele apar după o schimbare a medicației, acesta este un indiciu util în discuția cu medicul.
Ce poți face când mintea nu mai are aceeași claritate
Primul pas este să nu atribui totul vârstei sau unei zile proaste. Dacă observi că sarcinile simple durează mai mult, că uiți lucruri sau că te simți copleșit mai repede, acestea sunt semne care merită atenție. Analizează cele trei zone principale menționate de specialiști: stresul cronic, calitatea somnului și eventualele schimbări hormonale.
Jessica Caldwell recomandă să identifici sursele de anxietate și să vezi ce anume poate fi eliminat sau gestionat diferit. De asemenea, este important să fii atent la combinațiile care agravează problema, cum ar fi somnul superficial cuplat cu anumite medicamente și alcool. Dacă senzația persistă, mai ales după o infecție respiratorie sau în contextul menopauzei, o discuție cu un medic poate clarifica situația. Așa cum avertizează Gayatri Devi, „Este foarte important să nu spui doar: Oh, ei bine, sunt puțin confuz astăzi, mâine va fi mai bine”.
